Date generale
Oraşul Broşteni se află în partea de Nord a României, în provincia istorică Moldova, în zona de Sud-Sud Vest a judeţului Suceava, la poalele de Est ale masivului Grinţieş, pe râul Bistriţa, la confluenţa cu râul Negrişoara, la intersecţia paralelei de 47º14’39” latitudine nordică cu meridianul de 25º41’53” longitudine estică, la 129 km Sud Vest de municipiul Suceava. Din punct de vedere demografic, Broşteni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 6 387 loc. (1 ian. 2019), din care 3 214 loc. de sex masc. şi 3 173 fem. Supr.: 424 km2 (al doilea oraş ca mărime din România, dupâ Vişeu de Sus), din care peste 350 km2 sunt acoperiţi cu păduri şi 6,5 km2 în intravilan; densitatea: 983 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 506 loc., 5 312 loc. erau români (96,5%) şi 194 loc. (3,5%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 143 de ortodocşi (93,4%), 95 penticostali (1,7%) şi 268 loc. (4,9%) aparţineau altor confesiuni (creştini de rit vechi, adventişti de ziua a şapatea, romano-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Zãcãminte de mangan, exploatate în perioada 1960-1990. Exploatarea si prelucrarea lemnului. Microhidrocentralã. Produse textile (ţesãturi din bumbac) şi alim. (preparate din lapte şi carne, panificaţie). Izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase cu acţiuni diuretice şi laxative. Muzeu cu colecţii de icoane, obiecte de cult, obiecte de artã popularã, cãrţi vechi ş.a., organizat în biserica din lemn cu hramul “Sfântul Nicolae” (în 1950), azi declaratã monument istoric – bisericã în care a învãţat Ion Creangã în anii 1848-1849. În oraşul Broşteni funcţioneazã douã biblioteci publice, trei Cãmine culturale, un spital ş.a. Agroturism. La Broşteni s-a nãscut (1908-1999) biologul şi oceanologul Mihai Bãcescu, membru al Academiei Române din anul 1990.
Istoric
În arealul oraşului Broşteni au fost descoperite vestigii datând din Paleolitic, iar într-una din scrierile sale, geograful, astronomul şi matematicianul grec Claudiu Ptolemeu (c. 90-168 d.Hr.) menţioneazã existenţa în aceastã zonã a carpilor şi carpo-dacilor – populaţii care fãceau parte din triburile trace. Aşezarea Broşteni, atestatã documentar ca sat în 1488, a fãcut parte (pânã în anul 1807) din braniştea mãnãstirii Voroneţ, ca danie fãcutã de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (braniştea reprezenta în acea perioadã un teren împãdurit care se afla în proprietatea domneascã, boiereascã sau mãnãstireascã). În 1877, comuna Broşteni (care fusese declaratã comunã ruralã în 1864) a intrat în posesia Domeniului Coroanei regale a regelui Carol I, pe care a cumpãrat-o de la logofãtul Constantin Balj (Balş) care o avea în stãpanire din februarie 1807. Comuna Broşteni a fãcut parte din Domeniul Coroanei regale pânã în anul 1900, când Broşteniul a devenit reşedinţa Plasei de Munte. Comuna Broşteni a fost trecutã în categoria oraşelor la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă localitãţile componente Hãleasa, Lungeni şi Neagra şi satele Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa.
Monumente
În oraşul Broşteni se aflã biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, transformatã în muzeu în anul 1950, azi declaratã monument istoric, construitã în anii 1778-1779 de fraţii Petru şi Ioniţã Erei din Bucovina, prin grija monahului Daniil de la mãnãstirea Voroneţ, aşa dupã cum reiese dintr-o inscripţie în care se spune cã: “aceastã sfântã şi dumnezeiascã bisericã am fãcut eu Erei Petru cu fratele meu Ioniţã în anii 1778-1779”. O altã atestare documentarã a bisericii se aflã în paginile 1-3 ale Cazaniei din 1786 în care se menţioneazã cã: “… Popa Gavriil sân Petrii Popãscul ot Ştiulbicani şi s-au dat la biserica din Broşteni, …… unde şi preot dintãieşdatã a fost la aceastã bisericã, în cursul anului, de la alcãtuirea lumii 1790, iarã de când s-au fãcut biserica din Broşteni la acest vãleat 7286 (1778)”. Biserica, de dimensiuni mici (13,50 m lungime şi 5 m lãţime), a fost folositã de enoriaşi pânã în anul 1865, atât ca lãcaş de rugãciune, cât şi ca şcoalã (în care a învãţat şi Ion Creangã, în anii 1848-1849, care a descris, cu savoare, peripeţiile din perioada în care a studiat la biserica din Broşteni) pânã când logofãtul Alecu Balj (Balş) a construit (în a doua jumãtate a secolului 19) o altã bisericã, din piatrã şi cãrãmidã, care a fost demolatã de trupele austro-ungare în anul 1917. Ulterior, pe locul acestei biserici a fost construitã o altã bisericã, cu acelaşi hram – “Sfântul Nicolae”, sfinţitã în anul 1925 şi reparatã în anul 2015. În oraşul Broşteni se mai aflã Casa administratorilor Domeniului Coroanei regale, construitã în anul 1895 (azi folositã pentru spaţii comerciale şi ca depozit) şi clãdirea Primãriei, datând din anul 1880, iar în apropiere de Broşteni se aflã mănăstirea Rarău. În satul Dârmoxa existã un cuptor de ars var (din 1924).