Şegarcea

Date generale

Oraşul Şegarcea se află în jud. Dolj, în partea de E a Câmpiei Desnăţuiului, la 110 m alt., la 25 km S de municipiul Craiova; 8 024 loc. (1 ian. 2011): 3 944 de sex masc. şi 4 140 fem. Supr.: 116,5 km2, din care 5 km2 în intravilan; densitatea: 1 641 loc./km2. Staţie de c.f. Nod rutier. Fabrici de furfurol, de prelucr. a lemnului (mobilă, binale, lădiţe pentru legume ş.a.) şi de nutreţuri combinate. Centru viticol şi de vinificaţie, specializat în producţia de vinuri roşii superioare (Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon ş.a. şi de struguri de masă (Chasselas, Muscat Hamburg ş.a.). Producţie de coniac. Cramă construită în anii 1904–1906, cu o capacitate de înmagazinare de 2,8 mil. litri. Siloz de cereale (1949). Anual, are loc la Şegarcea serbarea folclorică „Culesul viilor”.

Istoric

În perimetrul oraşului au fost descoperite două fusaiole, un inel cu sigiliu şi o monedă romană emisă în timpul împăratului Publius Aelius Hadrianus (117–138). Informaţiile orale referitoare la întemeierea localităţii, perpetuate de-a lungul anilor, arată că aici s-au stabilit (fără a se menţiona data) câteva familii venite din Segarcea pe Olt (azi com. Segarcea-Vale, jud. Teleorman), care părăsiseră locurile natale din cauza birurilor grele. Prima menţiune documentară a localităţii datează din 10 iun. 1416, iar apoi la 15 sept. 1557. Pentru a-i atrage pe moşia sa şi a-i folosi ca forţă de muncă, Sultănica (proprietara acestor terenuri) le-a construit pe la mijlocul sec. 16 o biserică din lemn lângă un izvor de apă. În jurul acestui nucleu s-a dezvoltat ulterior aşezarea rurală care a fost declarată oraş la 17 febr. 1968.

Monumente

Biserica fostei mănăstiri Şegarcea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în jurul anului 1547, incendiată de tătari în timpul invaziei din anii 1716–1718, refăcută în 1862 şi reparată în anii 1903 şi 1925. Mănăstirea Şegarcea a fost mult timp metoh al bisericii Zlătari din Bucureşti.