Voluntari

Date generale

Oraşul Voluntari se află în partea de Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona centrală a judeţului Ilfov, în Câmpia Vlăsiei, pe interfluviul dintre râurile Colentina şi Pasărea, în arealul foşilor codri (pădure foarte mare, seculară şi foarte deasă) ai Vlăsiei, din care se mai păstrează pădurile Băneasa, Ştefăneşti şi Andronache, la intersecţia paralelei de 44°29′33′′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°11′29′′ longitudine esticã, la 10 km Est de centrul municipiului Bucureşti, capiala ţării. Din punct de vedere demografic, Voluntari face parte din categora oraşelor mici, cu o populaţie de 43 002 loc. (1 ian. 2019), din care 20 721 loc. de sex masc. şi 22 281 fem. Supr.: 37,4 km2, din care 5 km2 în intravilan; densitatea: 8 600 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 42 944 loc., 36 139 de persoane erau români (84,2%), 500 rromi (1,2%), 359 chinezi (0,8%), 185 turci (0,4%) şi 5 761 loc. (13,4%) aparţineau altor etnii (evrei, greci, maghiari, macedoneni germani, ruşi-lipoveni, italieni, bulgari, armeni, poloni, tătari, ucraineni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 35 962 de ortodocşi (83,8%), 505 musulmani (1,2%), 387 romano-catolici (0,9%), 182 penticostali (0,4%), 108 creştini după evanghelie (0,3%) şi 5 800 loc. (13,4%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, mozaici, baptişti, greco-catolici, evanghelişti, Martorii lui Iehova, reformaţi, luterani, creştini de rit vechi, unitarieni ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Construcţii de utilaje pentru transporturi. Producţie de biopreparate, medicamente şi vaccinuri pentru uz veterinar. Siloz. Fermă avicolă. Pomicultură (meri, caişi, vişini, cireşi). Casă de Cultură, inaugurată în anul 2005. Bibliotecă publică. Institut Naţional de microtehnologie, înfiinţat în anul 1993. Complexul cultural-sportiv “Nadia Comăneci”, cu peste 38 000 de locuri. Parc public, inaugurat la 9 septembrie 2006.

Istoric

Aşezarea Voluntari s-a înfiripat, ca sat, în anul 1925, cu numele Cetatea Voluntărească, prin stabilirea aici şi prin împroprietărirea cu pămant a persoanelor care au luptat voluntar în timpul Primului Război Mondial. Până în anul 1936, satul Cetatea Voluntărească a făcut parte din comuna Colentina – comună care în anul 1950 a devenit comună suburbană a oraşului Bucureşti, iar apoi a fost transformată în cartier al acestuia. În acelaşi an (1950), satele Cetatea Voluntărească şi Pipera au fost incluse în raionul 1 Mai al oraşului Bucureşti (unul dintre cele opt raioane ale acestuia, asemănător sectoarelor administrative de astăzi), iar la 17 februarie 1968, cele două sate au fost comasate, formând comuna Voluntari, cu statut de comună suburbană a oraşului Bucureşti (oraş devenit la acea dată municipiu). Satul Pipera, format la începutul secolului 19 pe teritoriul moşiilor boierilor Ion Boambă şi Mircea Climescu, apare menţionat în anul 1901 cu numele Tătărani, ca sat component al comunei Băneasa-Herăstrău. Între 23 ianuarie 1981 şi 10 aprilie 1997, comuna Voluntari a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov, care până la acea dată, acest sector a reprezentat al şaptelea secor al Bucureştiului, iar după 10 aprilie 1997 acest sector a fost declarat unitate administrativă separată, cu statut de judeţ (judeţul Ilfov). Comuna Voluntari fost trecută în categoria oraşelor la 9 aprilie 2004.

Monumente

Monumentul voluntarilor ardeleni care au luptat în timpul Primului Război Mondial, dezvelit la 20 noiembrie 2008; biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Ilie” din cartierul Pipera, datând din anul 1802, este declarată azi monument istoric; biserica ortodoxă, cunoscută cu numele “Negropontes”, sfinţită la 17 noiembrie 1946, consolidată şi extinsă în anul 1969 după planurile arhitectului Ion Paraschivescu; biserica ortodoxă cu dublu hram – „Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Nicolae”, de mari dimensiuni (33 m lungime şi 10,50 m lăţime), a fost construită în anii 1991-1995, după planurile arhitectului Mihai Enache. Biserica are două turle gemene, pe pronaos, octogonale, luminate de câte patru ferestre, şi un pridvor deschis, sprijinit pe 6 piloni cilindrici, terminaţi cu arcade largi. Lângă biserică a fost construită o clopotniţă modernă, de formă pătrată, cu pereţii descoperiţi, luminaţi de 4 ferestre ovale, de mari dimensiuni, fără geamuri, prin care se zăresc clopotele. Clopotniţa este construită deasupra unei clădiri nu prea înalte; catedrala ortodoxă cu dublu hram – “Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, de mari dimensiuni (61 m lungime, 26 m lăţime, 34 m lăţime în dreptul absidelor şi 54,50 m înălţime de la sol şi până în vârful Sfintei Cruci de pe turlă), cu o capacitate de 3 000 de locuri, a fost construită din iniţiativa primarului oraşului Voluntari, Florentin Costel Pandele, cu fonduri de la bugetul Primăriei şi din donaţiile enoriaşilor, în perioada 17 noiembrie 2007 – 15 decembrie 2010 şi sfinţită la 27 septembrie 2011. Pereţii interiori sunt împodobiţi cu picturi realizate în mozaic. Catedrala este dominată de o turlă mare, octogonală, plasată pe naos, luminată de opt ferestre, flancată la colţuri de patru turle mai mici, de formă octogonală, luminate de opt ferestre, iar la faţadă, intrarea în catedrală este precedată de un pridvor de mari dimensiuni. Paraclisul catedralei, cu hramul “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, construit cu fonduri de la bugetul Primăriei şi cu dotările de cult donate de primarul Florentin Costel Pandele, are pereţii interiori placaţi cu panouri din rigips, instalate în anii 2012-2013 şi pictate de Maica Teodosia (pe numele laic Doiniţa Ilie). În acest paraclis se păstrează un veşmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva, donat de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la 4 decembrie 2008, şi tot aici există o bibliotecă, în cadrul căreia sunt circa 500 de volume. În cartierul Pipera se află o biserică ortodoxă cu triplu hram – “Acoperământul Maicii Domnului”, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” şi “Sfântul Iacob de la Neamţ”, construită în perioada 31 mai 2009 – 16 iulie 2014.