Mioveni

Date generale

Oraşul Mioveni se află în partea central-sudică a României, în provincia istorică Muntenia, în zona centrală a judeţului Argeş, în extremitatea de Sud a Piemontului Cândeşti, la 310 m altitudine, pe stânga râului Argeşel, la 2,5 km Est de confluenţa cu Râu Târgului, la intersecţia paralelei de 44⁰57’24’’ latitudine nordică cu meridianul de 24⁰56’25’’ longitudine estică, la 15 km Nord Nord-Est de municipiul Piteşti. Din punct de vedere demografic, Mioveni face parte din categoria o raşelor mici, cu o populaţie de 34 252 loc. (1 ian. 2019), din care 16 738 loc. de sex masc. şi 17 514 fem. Supr..: 56,7 km2, din care 7,6 km2 în intravilan; densitatea: 4 507 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 31 998 loc., 30 324 de persoane erau români (94,8%), 200 rromi (0,6%) şi 1 474 loc. (4,6%) aparţineau altor etnii (maghiari, turci, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 30 091 ortodocşi (94,0%), 150 penticostali (0,5%), 104 creştini dupã evanghelie (0,3%) şi 1 653 de persoane (5,2%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, evanghelici, romano-catolici, Martorii lui Iehova, baptişti, unitarieni ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Mioveni este un important nod rutier al judeţului Argeş şi dispune de o staţie de cale ferată pe linia Piteşti – Goleşti – Câmpulung, inauguratã în anul 1887. Exploatãri de balast. Principala activitate economică a oraşului o reprezintă construcţia de automobile, marca “Dacia”. Fabrica a fost inaugurată la 20 august 1968 (pe baza licenţei firmei franceze Renault 12), cumparată de la statul român de către firma franceză Renault, în anul 1999, pe care a modernizat-o şi reutilat-o. Celelalte unităţi economice de la Mioveni mai produc maşini-unelte, maşini şi utilaje diverse, rezervoare, cisterne şi conteinere metalice, cablaje electrice auto, piese de schimb şi accesorii pentru autoturisme, pentru tractoare, autocamioane şi autobuze, tapiserii auto, mobilă, uşi şi ferestre din metal, combustibil nuclear de tip CANDU 6 pentru centrala atomo-electrică de la Cernavodă, produse din material plastic, diverse produse alimentare ş.a. Societatea naţională “Nuclearelectrica” de la Mioveni, înfiinţată în 1998, produce energie electrică şi termică pe baza procesului de fisiune nucleară. La Mioveni există un Institut pentru cercetări nucleare şi un Institut de cercetare şi inginerie tehnologică pentru autoturisme. Aflat într-o zonă de dealuri piemontane, Mioveni este un important centru pomicol cu livezi de pruni, meri, peri ş.a. Fermă de creştere a ovinelor. Centru Cultural, înfiinţat în anul 2007, situat într-o clădire nouă, inaugurată în anul 2013, cu 12 săli pentru desfăşurarea diferitelor activităţi culturale. Bibliotecă publică (peste 35 000 de volume). Biblioteca franceză (peste 10 000 de volume). Fanfară civilă (din anul 2010). Bazin de înot pentru copii (25 x 12,50 m; adâncimea apei 1,20-1,80 m). Cămine Culturale, în satele Colibaşi şi Racoviţa. În satul Racoviţa, care aparţine administrativ de oraşul Mioveni, funcţionează un muzeu etnografic, amenajat în cula Racoviţa, inaugurat la 12 sept. 1970, cu peste 1 200 de exponate (costume populare, obiecte de artă populară, vase ceramice, unelte de tâmplărie şi dogărie ş.a.). La Mioveni are loc anual (din 1983) Festivalul internaţional de folclor “Carpaţi”.

Istoric

În arealul oraşului Mioveni au fost descoperite vestigii neolitice şi din Epoca bronzului. Mioveni, apare menţionat documentar ca sat, prima oară, la 7 septembrie 1485, într-un hrisov al lui Vlad Călugărul, domn al Ţării Româneşti în perioada 1481-1495, prin care acesta “întărea lui Stan Macrea şi lui Stoica, jumătate din satul Mihoveni“. La sfârşitul secolului 19, Mioveni era o comună rurală, formată din satul cu acelaşi nume, în care exista o biserică (zidită în anul 1840 şi reparată în 1880) şi o scoală. În anul 1925, com. Mioveni a fost desfiinţată şi înglobată în comuna învecinată Racoviţa, care era formată din satele Racoviţa de Jos, Racoviţa de Sus, Clucereasa, Mioveni şi Valea Stanei, cu o poulaţie totală de 2 850 loc. La 17 febr. 1968, com. Racoviţa a fost desfiinţată şi inclusă (împreună cu satele ei componente) în comuna apropiată Colibaşi, care la sfârşitul secolului 19 era formată din satele Colibaşi şi Vieroşi, cu o populaţie de 884 loc., iar în 1925 avea 1 349 loc. La 1 ian. 1965, numele satului Vieroşi a fost schimbat în Făgetu. Comuna Mioveni a fost declarată oraş la 18 aprilie 1989, iar până la 20 mai 1996 a purtat numele Colibaşi. În prezent, oraşul Mioveni are în subordine administrativă 4 sate: Clucereasa, Colibaşi (atestat documentar prima oară la 15 ianuarie 1655), Făgetu şi Racoviţa (menţionat documentar la 29 decembrie 1532).

Monumente

În oraşul Mioveni se află biserica ortodoxă cu dublu hram – “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Gheorghe” , construită pe cheltuiala lui Robea Focăescu, în anii 1838-1840, pe locul uneia zidită în 1733 şi deteriorată de cutremurul din 11 ian. 1838. Biserica a fost restaurată în anul 1880 de către Safta Focăescu, văduva lui Robea Focăescu, împreună cu fiica ei, Alexandra, şi soţul acesteia, Toma Bucşan, şi pictată de Ilie Zugravul. Biserica a fost reparată şi repictată în anii 1957- 1960 de către pictorii Ioan Fleşaru din Câmpulung, Vasile Blendea din Vălenii de Munte şi Laică Fleşaru din Suslăneşti. La Mioveni mai există catedrala ortodoxă cu dublu hram – “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi “Adormirea Maicii Domnului” , construită în perioada 29 iun. 1992 – 2012 (sfinţită la 1 iulie 2012) după planul arhitecţilor Maria şi Alexandru Mulţescu, pe cheltuiala enoriaşilor şi a unor sponsori. Catedrala, de dimensiuni mari (65 m lungime, 36 m lăţime în naos şi 40 m înălţimea turlei centrale), are o turlă centrală, de formă circulară, străjuită de alte 4 turle mai mici, de aceeaşi formă. În 2011, catedrala a început să fie decorată la exterior cu marmură de culoare albă şi bej-aurie, în tehnica mozaic bizantin, prin contribuţia artistului plastic Virgil Moraru din Iaşi şi terminată în 2017. În această catedrală sunt păstrate părticele din moaştele Sfântului Nicolae. Tot la Mioveni mai există bisericile “Adormirea Maicii Domnului” (2009-2012), “Sfântul Ilie” din cartierul Clucereasa (2012-2020, sfinţită la 9 sept. 2020), capela “Sfinţii Martiri Brâncoveni” (2008-2009), biserica din lemn “Sfinţii Trei Ierarhi”, în stil maramureşan (2009, sfinţită la sfârşitul lunii dec. 2009), pictată în anul 2012, şi bustul filozofului Petre Ţuţea. În satul Racoviţa există biserica “Sfântul Nicolae”, construită în 1910 pe locul uneia din 1786, reparată în 1935 şi după anul 1981, cu picturi murale interioare de factură populară, precum şi o culă boierească, construită de polcovnicul Nicolae Racoviceanu în anii 1797-1806, afectată de incendiul din 13 decembrie 1877 şi renovată în 1878 şi din nou restaurantă în 1925, în prezent declarată monument istoric. În satul Făgetu există mănăstirea “Vieroşi” (de călugări), cu biserica având hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în anii 1827-1834 prin osârdia banului Ivaşcu Golescu şi a clucerului Albu Golescu, pe locul uneia mai vechi zidită în perioada 1571-1573 şi refacută în 1645. Biserica a fost restaurată în anii 1924-1927 şi 1978-1984. În satul Colibaşi se află biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, datând din anul 1850, reparată în anii 1972, 1982, 2004 şi 2007 şi capela “Sfânta Treime”, construită în 1934 pe locul unei vechi biserici din lemn.