Berbeşti

Date generale

Oraşul Berbeşti se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în zona central-vestică a judeţului Vâlcea, în Piemontul Olteţului, la 450 m altitudine, pe râul Târâia, la intersecţia paralelei de 45º59’17” latitudine nordică cu meridianul de 23º52’59” longitudine estică, la 75 km Sud Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere demografic, Berbeşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 5 423 loc. (1 ian. 2019), din care 2 786 loc. de sex masc. şi 2 637 fem. Supr.: 54,3 km2, din care 5,6 km2 în intravilan; densitatea: 968 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 4 836 loc., 4 556 de persoane erau români (94,2%), 36 rromi (0,7%) şi 244 loc. (5,1%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 4 503 ortodocşi (93,2%), 59 adventişti de ziua a şaptea (1,2%) şi 274 loc. (5,6%) aparţineau altor confesiuni (penticostali ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. Exploatări de lignit (prin decopertarea solului) din 1970, în satul Târgu Gânguleşti, şi de petrol. Fabrică de alcool (din 1957); construcţii industriale; instalaţie pentru uscarea fructelor (din 1984). Pomiculturã (meri, peri, pruni). Apiculturã. Viticulturã. Creşterea bovinelor.

Istoric

În arealul oraşului Berbeşti au fost descopeite vestigii neolitice (ciocane din piatră, unelte din silex ş.a.) şi din Epoca bronzului (topoare din bronz). Prima atestare documentară datează din anul 1423, iar la 24 febr. 1598 apare consemnată ca sat, cu numele Berbeşti, într-un hrisov semnat de voievodul Mihai Viteazul, în care acesta dăruia mai multe sate din Oltenia, printre care şi satul Berbeşti, fraţilor Radu, Preda şi Stroe Buzescu. Ulterior, mai apare în unele documente din 30 ian. 1695, 8 ian. 1709, 1728, 26 ian. 1793 ş.a. Fostul sat Alexeşti, atestat documentar în anul 1640, a fost desfiinţat la 17 febr. 1968 şi unificat cu localitatea componentă Dealu Aluniş. Comuna Berbeşti a fost declaratã oraş la 22 oct. 2003 având în subordine ad-tivă localitãţile componente Dămţeni, Dealu Aluniş, Roşioara, Târgu Gânguleşti şi Valea Mare. La 10–11 febr. 2008, 28 dec. 2009 şi martie 2011, din cauza exploatărilor de lignit şi a haldelor de steril depozitate în apropierea localităţilor componente Valea Mare şi Dealu Aluniş au avut loc puternice alunecări de teren care au afectat peste 100 de gospodării.

Monumente

În oraşul Berbeşti există o cruce din piatră, datând din anul 1764, ridicată în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, precum şi biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, declarată monument istoric, construită în anul 1776, pe locul uneia care data din 6 dec. 1423, refacută în anul 1863, restaurată în 1908, renovată şi pictată în ulei, în anul 1922, de Victor Fulgescu din Costeşti. În anul 2008, această biserică a fost demontată de pe amplasamentul ei vechi din localitatea componentă Valea Mare şi reasamblată pe un alt loc din perimetrul oraşului Berbeşti, din cauza pericolului alunecarilor de teren care aveau loc în localitatea Valea Mare. Cu prilejul reasamblării ei în oraşul Berbeşti, biserica “Sfântul Nicolae” a fost repictată în frescă, în anul 2009, de Sava Nicolae şi resfinţită în anul 2010. În localitatea componentã Târgu Gânguleşti, atestată documentar ca sat, în anul 1488, cu numele Slăveşti, se aflã biserica ortodoxă cu triplu hram – „Sfântul Ioan Botezãtorul”, “Sfântul Nicolae” şi “Sfânta Cuvioasă Parascheva” zidită în anii 1792–1797, cu fresce din 1801 şi un pridvor deschis, susţinut de patru stalpi cilindrici, terminaţi la partea superioară cu arcade. Biserica, declarată monument istoric în anul 1955, este dominată de o turlă hexagonală, plasată pe pronaos, luminată de şase ferestre înguste, alungite pe verticală. În localitatea componentă Dămţeni există biserica din lemn cu hramul “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, construită în anul 1819 şi declarată monument de arhitectură în anul 2004.