Măgurele

Date generale

Oraşul Măgurele se află în jud. Ilfov, în Câmpia Română, pe stg. văii Ciorogârla, la 12 km S de Bucureşti; 8 871 loc. (1 ian. 2011): 4 349 de sex masc. şi 4 522 fem. Supr.: 45 km2, din care 39 km2 în intravilan; densitatea: 2 278 loc./km2. Producţie de pompe şi compresoare, de componente electronice, de încălţăminte, de lacuri, vopsele şi cerneluri tipografice. Ferme legumicole şi zootehnice. Aici se află o secţie a Facultăţii de Fizică a Universităţii Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie nucleară „Horia Hulubei”, înfiinţat în 1976 pe baza Institutului de Fizică Atomică (I.F.A.) întemeiat în 1949 de Horia Hulubei. Reactorul nuclear de cercetare şi de producere de radioizotopi de la acest institut a fost dezafectat la 25 apr. 2002. Complex turistic.

Istoric

În arealul oraşului Măgurele au fost descoperite vestigii paleolitice şi neolitice, precum şi un cimitir de incineraţie datând din sec. 3, iar în localit. componentă Vârteju a fost scos la iveală un tezaur monetar dacic (sec. 1 î.Hr.). În sec. 5–7, în această zonă a existat o aşezare de tip Ciurel, iar în sec. 10–11 o aşezare românească. În anul 1591, Mihai Viteazul a donat moşia sa de aici, moştenită de la soacra sa, jupâneasa Neacşa, mănăstirii „Sfânta Treime” din Bucureşti. În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul şi-a instalat tabăra militară în această zonă. În perioada medievală, localit. Măgurele era cunoscută sub denumirile Vrana şi apoi Deleni. În 1770, aşezarea Măgurele apare consemnată pe o hartă austriacă. La sf. sec. 18, pe moşia Filipeşti din acest perimetru s-au aşezat mai mulţi bulgari, veniţi din sudul Dunării, care au întemeiat satul Broscărie. Prima atestare documentară a localit. Măgurele datează din 7 mart. 1852 într-un hrisov domnesc. Com. Măgurele a fost declarată oraş la 18 apr. 1989, apoi trecută în categoria comunelor la 22 ian. 1990 şi din nou declarată oraş la 30 dec. 2005. Până la 17 febr.  1968,  Măgurele  s-a  numit  Oteteleşanu. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997 a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Oraşul Măgurele are în subordine ad-tivă localităţile componente Alunişu, Dumitrana, Pruni şi Vârteju.

Monumente

Bisericile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”Otteteleşanu, construită în anii 1851–1853 pe cheltuiala lui Iancu Otteteleşanu (Oteteleşanu) şi pictată de Gheorghe Tattarescu în 1853, reparată în 1964 şi consolidată şi restaurată în 1992-2000, „Sfânta Treime”-Gherman (1797), „Sfinţii Ioachim şi Ana” (sec. 19), în Măgurele, Alunişu şi Vârteju; biserică din lemn (1818), în localit. componentă Vârteju. La Măgurele se mai află conacul lui Otteteleşanu (1841, cu modificări din 1945-1950), declarat monument istoric, aflat azi în stare de degradare (în prezent se fac studii de fezabilitate pentru reabilitarea acestuia).