Ianca

Date generale

Oraşul Ianca se află în partea de Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona central-vestică a judeţului Brăila, în regiunea de Vest a Câmpiei Brăilei, în apropierea lacului omonim (→ lacul Ianca), la 35 m alt., la intersecţia paralelei de 45°08’06” latitudine nordică cu meridianul de 27°28’29” longitudine estică, la 45 km Sud Vest de municipiul Brăila; 10 732 loc. (1 ian. 2019), din care 5 300 loc. de sex masc. şi 5 432 fem. Supr.: 186 km2, din care 11,5 km2 în intravilan; densitatea: 933 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 10 343 de loc., 9 600 de persoane erau români (92,8%), 299 rromi (2,9%) şi 444 loc. (4,3)%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 9 861 ortodocşi (95,3%) şi 482 loc. (4,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, baptişti, romano-catolici, creştini dupã evanghelie, penticostali ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Halte de c.f., la Ianca şi Plopu, pe linia Buzãu – Fãurei – Ianca – Brãila, inaugurate la 13 sept. 1872. Nod rutier. Aerodrom militar, inaugurat în 1989, desfiinţat în anul 2008, iar din anul 2010, pista şi bretelele de rulare ale aeroportului sunt folosite pentru motosport (pistă de dirt-track). Exploatãri de petrol (în zonele Plopu, Oprişeneşti, Târlele Filiu) şi gaze naturale (Oprişeneşti). Producţie de ambalaje din hârtie şi carton, de brânzeturi şi de nutreţuri concentrate. Fabrica de zahăr, construită în anii 1978-1981, a fost falimentată în anul 2000. Morărit şi panificaţie. Ferme avicolă şi de creştere a bovinelor pentru lapte. Abator de păsări. Moară de măcinat cereale, în satul Târlele Filiu. Centru viticol şi de vinificaţie. Siloz pentru cereale, construit în anul 1940. Produse artizanale din nuiele de răchită. Parc (2,86 ha). Muzeul de istorie, întemeiat la 1 dec. 1999 de către prof. Ion M. Bărbuceanu, are în prezent peste 1 000 de exponate şi este adăpostit într-o clădire construită în anii 1909-1910 ca sediu al Percepţiei. Biblioteca publica “Georgeta Crainic”. Casa de Cultură “Ion Theodorescu Sion”, aflată într-o clădire nouă, zidită în anii 1994-1998, inaugurată la 20 dec. 1998. Cămin Cultural, înfiinţat în anul 1935, azi adăpostit într-o clădire construită în anii 1961-1962.

Istoric

Localitatea apare menţionată, prima oară, la 17 mai 1703, într-un document turcesc, cu numele Yanka, apoi la 5 mai 1704, iar în 1834 era consemnată pe o hartă rusească. Satele componente au atestări documentare diferite: Perişoru (1830), Berleşti (1848), Gara Ianca (1850), Oprişeneşti (1860), Plopu (1895), Târlele Filiu (1921). Tradiţia orală afirmă că localitatea Ianca a luat naştere prin contopirea (comasarea) mai multor târle de oieri (mocani) şi că denumirea aşezării a fost atribuită după numele primului târlaş care s-a stabilit aici, un anume Iancu. Existenţa târlelor în această zonă este dovedită şi de faptul că în 1899 au fost desfiinţate târlele Salcia şi Niculeşti, care făceau parte din comuna Ianca. În 1894, Ianca era o comună rurală, formată din satele Ianca şi târla Niculeşti, cu 820 de case, în care locuiau 1 483 de persoane şi în care existau două biserici (una din anul 1834 şi alta din 1885), două şcoli, două mori cu aburi, o fabrică de spirt ş.a. În anul 1925, com. Ianca era formată doar din satul Ianca, cu 2 545 loc. şi era reşedinţa plăşii Ianca. La 17 febr. 1968, fosta comună Perişoru, care avea în componenţă satele Perişoru, Plopu, Oprişeneşti şi Jipeşti, a fost desfiinţată şi înglobată în comuna Ianca, formând o singură localitate cu numele Ianca, declarată oraş la 18 apr. 1989. În prezent, oraşul Ianca are în subordine administrativă satele Berleşti, Gara Ianca, Oprişeneşti, Perişoru, Plopu şi Târlele Filiu (sat înfiinţat în anul 1921 prin împroprietărirea cu 5 ha de pământ a ţăranilor veniţi din satele Nehoiu, Bălănesti, Chiojdu şi Păltineni, jud. Buzău. In 1933, acest sat apare consemnat cu numele Principesa Maria, în paralel cu denumirea Târlele Filiu, iar la 2 apr. 1934 i s-a atribuit numele Regina Maria, în paralel cu toponimul Târlele Filiu).

Monumente

În oraşul Ianca a existat biserica “Sfânta Treime”, construită în anii 1833-1834 pe cheltuiala stolnicului Costache Niculescu-Drugănescu şi distrusă în timpul Primului Război Mondial. În prezent, la Ianca există biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, zidită în anii 1872-1874, reparată în 1893, consolidată si restaurată după avariile provocate de cutremurul din noaptea de 9 spre 10 nov. 1940 şi după cele din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, care a avut o magnitudine 7,3 grade pe scara Richter şi a durat 56 de secunde, şi reabilitată în anii 2006-2007. Biserica a fost pictată în ulei în anii 1922-1923, repictată în 1941 de Moise Dina din Buzău şi în 1982-1983 şi spălate în anul 2007. Tot la Ianca se află biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construită în perioada 2001-2013 (sfinţită la 10 nov. 2013) pe locul fostei biserici cu acelaşi nume, zidită în anii 1834-1836 pe cheltuiala boierului Costache Niculescu-Drugănescu şi demolată în timpul Primului Război Mondial, şi conacul boierului Costache Niculescu-Drugănescu (secolul 19). În satul Perişou există biserica “Sfântul Gheorghe”, construită în perioada 1894-1898, pe locul uneia din 1854 şi biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, zidită în anii 1993-1994, în satul Plopu (înfiinţat în anii 1849-1850 şi atestat documentar în 1895) se află biserica “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anii 1922-1931, în satul Oprişeneşti este biserica “Sfântul Ilie” (1922-1929), în satul Berleşti există biserica “Sfântul Nicolae” (1926-1929), iar în satul Târlele Filiu (înfiinţat în 1921) se află biserica având dublu hram “Sfântul Nicolae” şi “Sfântul Dometie Persul”, zidită în anii 1936-1938. Monumentul închinat eroilor din timpul Războiului de Independenţă din anii 1877-1878, dezvelit în anul 1936, în oraşul Ianca şi Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, dezvelit în 1924, în satul Perişoru. În perimetrul oraşului Ianca şi în cel al comunelor învecinate, Movila Miresii şi Traian, jud. Brăila, se află o arie de protecţie specială, avifaunistică, protejată, declarată ca atare la 24 oct. 2007, extinsă pe o suprafaţă de 19,82 km2, care face parte dintr-o bioregiune geografică, stepică, în care există mai multe lacuri (Ianca, Plopu, Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutu Alb ş.a.), mlaştini, turbării, păşuni ş.a., care asigură condiţii de hrană şi cuibărit pentru diverse specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, printre care ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa fluierătoare (Anas penelope), raţa cârâitoare (Anas qurquedula), pescăruşul alb (Alcedo atthis), pescăruşul argintiu (Larus argentatus), stârcul roşu (Ardea purpurea), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), egreta albă (Egretta alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), călifarul alb (Tadorna tadorna), şorecarul mare (Buteo rufinus), barza neagră (Ciconia nigra), eretele vânăt (Circus cyaneus), lăstunul de casă (Delichon urbica), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) ş.a.