Bălan

Date generale

Oraşul Bălan se află în partea central-estică a României, în Transilvania, în NE jud. Harghita, la poalele M-ţilor Hãşmaş, la 850–1 000 m alt. pe cursul superior al Oltului, la circa 10 km aval de izvorul acestuia, la intersecţia paralelei de 46º38’59” latitudine nordică cu meridianul de 25º48’36” longitudine estică, la 42 km Nord de municipiul Miercurea-Ciuc; 7 565 loc. (1 ian. 2019), din care 3 772 loc. de sex masc. şi 3 793 fem. Supr.: 94,7 km2, din care 2,3 km2 în intravilan; densitatea: 3 289 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 115 loc., 3 575 de persoane (58,5%) erau români, 2 092 maghiari (34,2%), 83 rromi (1,4%) şi 365 loc. (5,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 3 002 ortodocşi (49,1%), 2 334 romano-catolici (38,2%), 226 reformaţi (3,7%), 60 penticostali (0,9%) şi 493 loc. (8,1%) aparţineau altor confesiuni (greco-catolici, creştini după evanghelie, unitarieni, Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea, baptişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Balastierã. Zăcăminte de piritã cupriferã cu blendã şi galenã. Prelucrarea lemnului şi a cãrnii. Producţie de tricotaje şi de alcool. Pânã în anul 2006, principala activitate a locuitorilor a fost exploatarea minereurilor de cupru, an în care mina a fost închisã. Pomiculturã (pruni); creşterea ovinelor. Colectarea ciupercilor şi a fructelor de pãdure.

Istoric

Conform unei legende, la sfârşitul secolului 18, un oier care a ajuns cu turma lui pe pãşunile M-ţilor Haşmaş a observat strãlucirea unor filoane de culoare galben-verzui. Vestea s-a rãspândit repede, astfel încat, în anii 1802-1803 s-a înfiripat o colonie de mineri la poalele M-ţilor Haşmaş care aparţinea de comuna Sândominic. În anul 1807 a început exploatarea sistematicã a minereului de cupru de la Bălan, acesta devenind ulterior cel mai important centru de extracţie a cuprului din Transilvania, menţionat ca atare în 1850. În 1825, localitatea Bălan, care fãcea parte din comuna Sândominic, s-a despãrţit de aceasta, devenind o colonie minierã de sine stãtãtoare, iar în 1894 a fost reînglobatã în comuna Sândominic, rãmânând în aceastã situaţie pânã la 4 aug. 1967 când s-a separat şi a fost declaratã oraş. În perimetrul oraşului Bălan se află rezervaţia naturală Grădina Zmeilor de la Gâlgău Almaşului (3 ha).

Monumente

Biserica romano-catolicã “Sfântul Ioan Nepomuk”, declarată monument istoric, a fost construită în stil gotic, în anii 1864–1869, pe locul uneia din lemn care data din 1827; biserica ortodoxã cu dublu hram – „Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancović” şi „Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului” a fost ziditã în anii 1976–1978 şi pictatã în frescã în perioada 1981–1985 de Mihail Fordea şi soţia sa. Biserica ortodoxã cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construitã din bârne în anul 1972. Punct de acces spre cabana Piatra Singuraticã din M-ţii Hãşmaş.