Băile Govora

Date generale

Oraşul Băile Govora se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în zona centrală a jud. Vâlcea, în Depr. subcarpatică Govora, la 360–380 m alt., la intersecţia paralelei de 45º04’48” latitudine nordică cu meridianul de 24º10’47” longitudine estică, la 20 km SV de municipiul Râmnicu Vâlcea; 2 749 loc. (1 ian. 2019), din care 1 335 loc. de sex masc. şi 1 414 fem. Supr.: 13,8 km2, din care 2,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 250 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 2 449 loc., 2 328 de persoane erau români (95,1%), 22 rromi (0,9%) şi 99 loc. (4,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 2 340 de ortodocşi (95,5%) şi 109 loc. (4,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Produse textile (confecţii, ţesãturi) şi alim. (preparate din carne, panificaţie). Muzeul de istorie, arheologie şi artă religioasă „Gheorghe Petre”. Bibliotecă orăşenească. Casa de cultură, cu un edificiu construit în 1968. Parcul balnear (150 ha) a fost amenajat la începutul secolului 20 de către arhitectul peisagist de origine franceză Émile Pinard. Oraşul Băile Govora face parte din categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general, cu funcţionare permanentã, renumitã pentru varietatea şi calitãţile terapeutice ale apelor minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, clorurate-sodice sulfuroase (folosite în curã externã) şi magneziene, calcice, slab sulfuroase, hipotone (pentru curã internã), cunoscute şi folosite din anul 1866. Staţiunea este recomandatã pentru tratarea afecţiunilor respiratorii (astm bronşic, bronşitã cronicã, emfizem pulmonar, pneumonii microbiene sau virotice, rinite, sinuzite, faringite etc.), a celor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice şi centrale (pareze uşoare, sechele dupã poliomielitã) şi a unor boli asociate (ginecologice, endocrine, cardiovasculare, digestive, urinare etc.). În staţiune funcţioneazã un complex balnear cu 500 de locuri, un sanatoriu pentru copii, reabilitat în anul 2005, cu profil de reumatologie şi boli respiratorii, satul de vacanţã „Silva”, inaugurat in 1973, ştrandul “Salus”, inaugurat în anul 1988 ş.a.

Istoric

În arealul localitãţii componente Gãtejeşti a fost descoperitã o necropolã datând din secolele 5–4 î.Hr., iar în perimetrul oraşului Bãile Govora au fost scoase la ivealã fragmente de vase ceramice dacice, lucrate cu mâna, şi fragmente de vase ceramice de origine romanã, lucrate la roatã, precum şi un tezaur de monede din bronz şi de obiecte de podoabã din secolele 4-8. Prima menţiune documentarã a localitãţii Băile Govora dateazã din anul 1488, iar existenţa izvoarelor cu ape minerale din aceastã zonã apare menţionatã documentar într-un hrisov din 21 septembrie 1494, din timpul domniei lui Radu cel Mare. În anul 1860, un localnic a sãpat un puţ din care a ţâşnit o “apã care ardea” (pãcurã) în amestec cu apã sãratã, dupã care zvonul acestui miracol s-a rãspândit cu repeziciune. Abia în anul 1879 a început valorificarea izvoarelor cu apã sãratã, ioduratã şi nãmol sapropelic, iar în 1883, statul a devenit proprietarul apelor minerale de la Bãile Govora, construind primul stabiliment balnear, cu 29 de cabine pentru bãi calde, inaugurat în anul 1887. La 1 iulie 1889 a fost inauguratã oficial staţiunea balnearã Bãile Govora, în care fuseserã construite mai multe clãdiri, în perioada 1882-1888, iar în 1894 a început construirea a trei hoteluri şi a unui stabiliment cu 240 de locuri. Între 1910 şi 1914 au fost construite numeroase vile, Pavilionul Central al bãilor şi Hotelul “Palace” (inaugurat în 1914), în stil eclectic (rococo, baroc, clasic şi renascentist), cu elemente decorative ale stilului popular românesc) dupã planurile arhitectului român de origine francezã, Ernest Doneaud (nãscut la Bucureşti în 1879 şi decedat în 1959). Hotelul “Palace” a fost reabilitat în anii 1967 şi 2012-2013 (inaugurat la 23 mai 2013), iar din 2014, în acest hotel funcţioneazã Clinica de Sãnãtate Cardio-metabolicã. În 1914, doctorul Haralambie Botescu a înfiinţat la Bãile Govora al doilea Institut de fizioterapie (laborator balnear) din ţarã, dupã cel înfiinţat, tot de el, la Cãlimãneşti, în anul 1910. Localitatea Băile Govora a fost declaratã oraş în 1927. Oraşul are în subordine ad-tivã 3 localit. componente: Curăturile, Gătejeşti, Prajila.

Monumente

În apropiere de Băile Govora (circa 6 km) se aflã mănãstirea Govora (vezi Mihăileşti); Hotel „Palace” şi Pavilionul bãilor (începutul sec. 19), construite dupã planurile arhitectului român de origine francezã, Ernest Doneaud; Hotel “Ştefãnescu”, construit în perioada martie 1900-aprilie 1902 de fraţii Ştefãnescu, originari din Galaţi, este o clãdire cu parter, douã etaje şi mansardã, dominatã la colţuri şi central cu câte un foişor. În 1934, clãdirea a fost preluatã de Banca Naţionala a României în subsolul cãreia a funcţionat Monetãria statului între 1938 şi 1952. Dupã ce clãdirea a fost modernizatã, în anii 1955-1956, a intrat sub administrarea Ministerului Sãnãtãţii şi redenumitã Vila nr. 11. În 1993, clãdirea se afla într-o stare avansatã de degradare şi a intrat în conservare în anii 2001-2007, dupã care s-au efectuat ample lucrãri de reparaţii capitale (2007-2010) şi declaratã monument istoric; Clãdirea unei sãli de spectacole, devenitã salã de cinematograf în anii 1977-1995, a fost construitã în anii 1928-1930 dupã planurile Virginiei Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România, nepoatã de frate a pictorului Ion Andreescu. Clãdirea a fost restauratã în anii 2015-2018, redevenind salã de cinematograf şi declaratã monument istoric; Hotelul “Parc” (1933, restaurat în 1988); Hotel “Oltenia” (fost U.G.S.R.), inaugurat în 1985.