Date generale
Oraşul Băile Govora se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în zona centrală a judeţului Vâlcea, în Depresiunea subcarpatică Govora, la 360–380 m altitudine, la intersecţia paralelei de 45º04’48” latitudine nordică cu meridianul de 24º10’47” longitudine estică, la 20 km Sud Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere demografic, Băile Govora face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 2 749 loc. (1 ian. 2019), din care 1 335 loc. de sex masc. şi 1 414 fem. Supr.: 13,8 km2, din care 2,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 250 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 2 449 loc., 2 328 de persoane erau români (95,1%), 22 rromi (0,9%) şi 99 loc. (4,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 2 340 de ortodocşi (95,5%) şi 109 loc. (4,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Produse textile (confecţii, ţesături) şi alim. (preparate din carne, panificaţie). Muzeul de istorie, arheologie şi artă religioasă „Gheorghe Petre”. Bibliotecă orăşenească. Casa de cultură, cu un edificiu construit în 1968. Parcul balnear (150 ha) a fost amenajat la începutul secolului 20 de către arhitectul peisagist de origine franceză Émile Pinard. Oraşul Băile Govora face parte din categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general, cu funcţionare permanentã, renumită pentru varietatea şi calitãţile terapeutice ale apelor minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, clorurate-sodice sulfuroase (folosite în cură externă) şi magneziene, calcice, slab sulfuroase, hipotone (pentru curã internã), cunoscute şi folosite din anul 1866. Staţiunea este recomandată pentru tratarea afecţiunilor respiratorii (astm bronşic, bronşită cronică, emfizem pulmonar, pneumonii microbiene sau virotice, rinite, sinuzite, faringite etc.), a celor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice şi centrale (pareze uşoare, sechele dupã poliomielită) şi a unor boli asociate (ginecologice, endocrine, cardiovasculare, digestive, urinare etc.). În staţiune funcţioneazã un complex balnear cu 500 de locuri, un sanatoriu pentru copii, reabilitat în anul 2005, cu profil de reumatologie şi boli respiratorii, satul de vacanţã „Silva”, inaugurat in 1973, ştrandul “Salus”, inaugurat în anul 1988 ş.a.
Istoric
În arealul localităţii componente Gătejeşti a fost descoperită o necropolă datând din secolele 5–4 î.Hr., iar în perimetrul oraşului Bãile Govora au fost scoase la iveală fragmente de vase ceramice dacice, lucrate cu mâna, şi fragmente de vase ceramice de origine romanã, lucrate la roată, precum şi un tezaur de monede din bronz şi de obiecte de podoabã din secolele 4-8. Prima menţiune documentarã a localitãţii Băile Govora dateazã din anul 1488, iar existenţa izvoarelor cu ape minerale din aceastã zonã apare menţionatã documentar într-un hrisov din 21 septembrie 1494, din timpul domniei lui Radu cel Mare. În anul 1860, un localnic a săpat un puţ din care a ţâşnit o “apă care ardea” (păcură) în amestec cu apă sărată, după care zvonul acestui miracol s-a răspândit cu repeziciune. Abia în anul 1879 a început valorificarea izvoarelor cu apă sărată, iodurată şi nămol sapropelic, iar în 1883, statul a devenit proprietarul apelor minerale de la Băile Govora, construind primul stabiliment balnear, cu 29 de cabine pentru băi calde, inaugurat în anul 1887. La 1 iulie 1889 a fost inauguratã oficial staţiunea balnearã Bãile Govora, în care fuseseră construite mai multe clãdiri, în perioada 1882-1888, iar în 1894 a început construirea a trei hoteluri şi a unui stabiliment cu 240 de locuri. Între 1910 şi 1914 au fost construite numeroase vile, Pavilionul Central al băilor şi Hotelul “Palace” (inaugurat în 1914), în stil eclectic (rococo, baroc, clasic şi renascentist), cu elemente decorative ale stilului popular românesc) după planurile arhitectului român de origine francezã, Ernest Doneaud (nãscut la Bucureşti în 1879 şi decedat în 1959). Hotelul “Palace” a fost reabilitat în anii 1967 şi 2012-2013 (inaugurat la 23 mai 2013), iar din 2014, în acest hotel funcţionează Clinica de Sănătate Cardio-metabolică. În 1914, doctorul Haralambie Botescu a înfiinţat la Băile Govora al doilea Institut de fizioterapie (laborator balnear) din ţară, după cel înfiinţat, tot de el, la Călimăneşti, în anul 1910. Localitatea Băile Govora a fost declarată oraş în 1927. Oraşul are în subordine ad-tivã 3 localit. componente: Curăturile, Gătejeşti, Prajila.
Monumente
În apropiere de Băile Govora (circa 6 km) se află mănăstirea Govora ( → mănăstirea Govora). În oraşul Băile Govora se află Hotelul „Palace” , Pavilionul băilor (începutul sec. 19), construite după planurile arhitectului român de origine franceză, Ernest Doneaud şi Hotelul “Ştefănescu”, construit în perioada martie 1900-aprilie 1902 de fraţii Ştefănescu, originari din Galaţi, care este o clădire cu parter, două etaje şi mansardă, dominată la colţuri şi central cu câte un foişor. În 1934, clădirea a fost preluatã de Banca Naţională a României în subsolul căreia a funcţionat Monetăria statului între 1938 şi 1952. Dupã ce clădirea a fost modernizată, în anii 1955-1956, a intrat sub administrarea Ministerului Sănătăţii şi redenumitã Vila nr. 11. În 1993, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare şi a intrat în conservare în anii 2001-2007, dupã care s-au efectuat ample lucrări de reparaţii capitale (2007-2010) şi declarată monument istoric.
Clădirea unei săli de spectacole, devenită sală de cinematograf în anii 1977-1995, a fost construită în anii 1928-1930 după planurile Virginiei Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România, nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu. Clădirea a fost restauratã în anii 2015-2018, redevenind sală de cinematograf şi declarată monument istoric; Hotelul “Parc” (1933, restaurat în 1988); Hotel “Oltenia” (fost U.G.S.R.), inaugurat în 1985. Bustul Generalului – medic Nicolae Popescu-Zorileanu, întemeietorul şi primul diriginte (Şef) al Oficiului medical al staţiunii Băile Govora, operă în bronz a sculptorului Spiridon Georgescu, dezvelit în anul 1930 şi restaurat în anul 2013; Bustul lui Haralambie Botescu, întemeietorul Institutului de Fizioterapie din Călimăneşti (1912) şi al celui din Băile Govora (1914), realizat în bronz de sculptorul Dumitru Măţăoanu, dezvelit în 1920, dispărut în anul 2005, refăcut şi repus pe soclu în 2013.
