Ştefăneşti (jud. Botoşani)

Oraşul Ştefăneşti se află în jud. Botoşani, în partea de E a Câmpiei Jijiei Superioare, pe dr. văii Prutului, în zona de confl. cu râul Başeu, pe malul de S al lacului de acumulare Stânca-Costeşti; 5 610 loc. (1 ian. 2011): 2 811 de sex masc. şi 2 799 fem. Supr.: 96,6 km2, din care 7,5 km2 în intravilan; densitatea: 758 loc./km2. Nod rutier. Expl. de calcar. Hidrocentrală (15 MW), în satul Stânca, intrată în funcţiune în 1978. Lacul de acumulare Stânca Costeşti, realizat pe râul Prut şi inundat în 1978, are o supr. de 14 000 ha şi un vol. de 1,4 md. m3. Podgorie (în satul Bobuleşti). Centru de ceramică populară, cu vechi tradiţii (din sec. 19), în oraşul Ştefăneşti. Muzeu memorial „Ştefan Luchian” (în oraşul Ştefăneşti), organizat în casa natală a marelui pictor. Bibliotecă publică. Parc dendrologic. În arealul oraşului Ştefăneşti, în zona de silvostepă a Câmpiei Jijiei Superioare, apare în relief un pinten calcaros format din depozite cuaternare, înalt de 101 m, cunoscut şi sub numele de „Casa Doamnei”. Pe pantele acestei stânci (declarată rezervaţie naturală complexă) se dezvolta, până nu demult, o plantă foarte rară, numită Schiverechia podolica (endemism podolic), aflată la limita vestică a arealului său mondial de răspândire, alături de care, mai apăreau şi alte specii rare. Din cauza formării lacului de acumulare a fost necesară transplantarea acestei specii rare într-un loc mai ferit, la Ripiceni.

Istoric

Numit iniţial Gura Başeului, satul Ştefăneşti apare menţionat, prima oară, la 26 mai 1435, într-un act emis de domnul Ştefan II, iar apoi este consemnat ca târg în 1476. La începutul sec. 18, Dimitrie Cantemir îl aminteşte ca oppida notabiliara în lucrarea sa Descriptio Moldaviae (1714–1716). Până la 1 ian. 1965, satul şi com. Ştefăneşti s-au numit Ştefăneşti-Târg. Satul Ştefăneşti a fost prădat şi incendiat de poloni (în iul. 1500) şi de tătari (în 1513). Com. Ştefăneşti a fost  trecută în categoria oraşelor la 1 apr. 2004 având în subordine ad-tivă satele Bădiuţi, Bobuleşti, Stânca şi Ştefăneşti-Sat.

Monumente

În satul Bădiuţi, menţionat documentar, prima oară, în 1424, se află o biserică din lemn datând din 1834, iar în satul Bobuleşti, atestat documentar în 1533, o biserică din vălătuci, cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1777, reparată în anii 1884, 1915, 1923). În oraşul Ştefăneşti există biserica având hramul „Cuvioasa Parascheva” (sec. 15, cu refaceri din sec. 17) şi bustul pictorului Ştefan Luchian, operă a sculptorului Oscar Han.