Borsec

Date generale

Oraşul Borsec se află în partea de Nord-Nord Est a României, în zona de Nord a jud. Harghita, în depresiunea cu acelaşi nume, la 860–880 m alt., pe Valea Vinului, la intersecţia paralelei de 46°58’00” latitudine nordică cu meridianul de 25°34’12” longitudine estică, la 93 km Nord-Nord Vest de municipiul Miercurea-Ciuc; 2 692 loc. (1 ian. 2019): 1 318 loc. de sex masc. şi 1 374 fem. Supr.: 96 km2, din care 2,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 224 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 2 585 loc., 1 972 de persoane erau maghiari (76,3%), 562 români (21,7%) şi 51 loc. (2,0%) aparţineau altor etnii (rromi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 1 854 romano-catolici (71,7%), 545 ortodocşi (21,1%), 98 reformaţi (3,8%) şi 88 loc. (3,4%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, creştini dupã evanghelie, greco-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Exploatãri de cãrbune, turbã şi travertin (în prezent aflate în conservare). Travertinul exploatat la Borsec a fost folosit (în anii ’70 şi ’80 ai secolului 20) la ornamentarea metroului şi a Palatului Parlamentului (Casa Poporului) din Bucureşti. Exploatarea şi prelucrarea lemnului. Producţie de confecţii textile. Centru de îmbuteliere a apelor minerale, exportate (din 1950 şi pânã în prezent) în zeci de ţãri din întreaga lume. Renumită staţiune balneoclimaterică de interes general (declaratã ca atare în 1953), cu funcţionare permanentã, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, cunoscute şi recomandate pentru acţiunea lor tãmãduitoare încã din 1594 (→ şi staţiunea balneoclimaterică Borsec). La Borsec existã un Muzeu al apelor minerale (inaugurat la 2 aug. 2008, în care sunt etalate peste 100 de exponate referitoare la fotografii, etichete de pe sticlele îmbuteliate cu apã mineralã, diverse recipiente în care se transporta, de-a lungul timpului, apa mineralã îmbuteliatã la Borsec etc. Pârtia de schi “Speranţa”, cu o lungime de 680 m, o lăţime de 57 m şi o diferenţă de nivel de 142 m, are o dificultate medie şi dispune de instalaţie de iluminat pe timp de noapte şi de tunuri pentru producerea zăpezii artificiale. În arealul oraşului Borsec se află o rezervaţie botanică (2 ha) în care vegetează, printre altele, câteva exemplare dintr-o specie de mesteacãn pitic (Betula humilis), ocrotite de lege, rezervaţia naturalã „Scaunul rotund” (40 ha) şi mlaştina Budoş (ocrotitã de lege).

Istoric

În arealul oraşului Borsec a fost descoperit (în 1857) un tezaur monetar roman, datând din sec. 4 d.Hr. Primele izvoare cu ape minerale au fost descoperite de vânãtori în anul 1429, iar la sfârşitul sec. 16 au aparut primele consemnãri documentare referitoare la faptul cã apa mineralã de la Borsec era cãratã în butoaie de stejar la curtea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthori (Báthory), care la rându-i o fãcea cunoscutã şi altor curţi imperiale pentru calitãţile ei tãmãduitoare. O consemnare din anul 1767, menţioneazã cã numeroşi bolnavi din ţarã şi din strãinatate veneau vara la Borsec pentru vindecarea unor boli, fapt care atestã cã Borsec figura printre cele mai importante staţiuni balneare. In 1773, profesorul Heinrich Krantz a studiat calitatea apelor minerale de la Borsec, în 1803 ing. vienez Johann Günther şi Anton Zimmethausen au luat în arendã izvoarele cu ape minerale de la Borsec, pe timp de 28 de ani, pentru comercializarea lor în Imperiul Austro-Ungar, în anul 1806 a început îmbutelierea apelor minerale în sticle pentru consum ca ape de masã, iar în 1890, chimistul şi balneologul Hankó Vilmos a efectuat primele analize chimice ale apelor minerale de aici. In 1889 a început exploatarea turbei pentru „bãi calde cu nãmol”. Recunoaşterea internaţionalã a calitãţilor terapeutice ale apelor minerale de la Borsec a fost confirmatã de acordarea mai multor distincţii de-a lungul anilor: Medalia de merit la Târgul Internaţional de la Viena (1873); Medalia de argint şi Diploma de onoare acordate în 1876 la Expoziţiile internaţionale de la Berlin şi, respectiv, Trieste; Diploma de onoare la Expoziţia Internaţionalã de la Paris (1878). Medalia de aur la Expoziţia Internaţionalã de la Poznań/Polonia (2004); Cea mai bunã apã mineralã din lume, Berkeley Spings, S.U.A. (2004); Medalia de aur, specialã, la Selecţia Mondialã a calitãţii de la Bruxelles (2005). Medicii specialişti indicã staţiunea Borsec pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare (insuficienţã mitralã şi aorticã compensatã, hipertensiune arterialã, varice), endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, stãri prepuberale la copii supraponderali), a celor hepato-biliare (dischinezie biliarã, colecistite cronice necalculoase), a bolilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţii cronice, colite cronice nespecifice), ale rinichilor şi cãilor urinare etc. Numeroase buvete pentru curã internã cu apã mineralã. Mofetã reconstruitã în anul 2000. Staţiunea balneoclimatericã Borsec a fost declaratã oraş în 1956.

Monumente

Bisericã din lemn, cu hramul “Schimbarea la Faţã” (iniţial catolicã, apoi greco-catolicã), azi ortodoxã, a fost construitã în anii 1844-1847 pe locul uneia din 1718, declaratã monument istoric.