Baia de Aramă

Date generale

Oraşul Baia de Aramă se află în Sud Vestul României, în partea de Nord a jud. Mehedinţi, în NV Olteniei, situat în Pod. Mehedinţi, la poalele dealurilor Dochiciu, Cornet şi Dealu Mare, la 275 m alt., pe valea râului Bulba, în apropiere de confl. cu Motru, la intersecţia paralelei de 45°00’00” latitudine nordică cu meridianul de 22°48’41” longitudine estică, la 66 km NE de municipiul Drobeta-Turnu Severin; 5 570 loc. (1 ian. 2019), din care 2 798 loc. de sex masc. şi 2 772 fem. Supr.: 87,3 km2, din care 46,8 km2 în intravilan; densitatea: 119 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 349 loc., 4 574 de persoane erau români (85,5%), 534 rromi (10,0%) şi 241 loc. (4,5%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 4 699 ortodocşi (87,8%), 355 baptişti (6,6%) şi 295 loc. (5,6%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua şaptea, creştini după evanghelie, romano-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Expl. forestiere şi de calcar. Vechi centru minier unde s-a exploatat min. de cupru din timpul domniei lui Mircea cel Bãtrân (1392) şi pânã în sec. 18. Întreprinderi de expl. şi prelucr. a lemnului (mobilă), de conf., a materialelor de construcţii şi alim. Păstrăvărie. Centru pomicol. Bibliotecă orăşenească. La circa 5 km oraş se aflã complexul carstic Ponoarele cu Peştera Ponoarele, Câmpul de lapiezuri, lacul Zăton (→ comuna Ponoarele), Podul natural sau Podul lui Dumnezeu (→ comuna Ponoarele), Cheile Bulbei ş.a.

Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele, jud. Mehedinți)
Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele, jud. Mehedinți) (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)

Istoric

În arealul oraşului Baia de Aramă au fost descoperite vestigii neolitice (ciocane din piatră şlefuită şi un vas de tip keroni, asemănător cu cel din Troia, aparţinând culturii materiale Sălcuţa, datând din milen. 4-3 î.Hr.) şi monede din perioada dacicã. În timpul ocupaţiei romane (106-271/275) aici a existat o aşezare cu denumirea Chalchis. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1396-1418), respectiv din anul 1392 şi ulterior, din zona localitãţii de astăzi s-a exploatat minereu de cupru în cantităţi însemnate pentru confecţionarea monedelor, a obiectelor de cult, a şinelor pentru roţile carelor ş.a. Localitatea apare menţionată documentar, ca sat, prima oarã, în 1581, în perioada 1671-1863 este amintitã ca târg, iar între 1864 şi 1892 a avut statut de comună urbană. Declarat oraş la 17 febr. 1968, având în subordine ad-tivă 8 sate: Bratilovu (atestat documentar în 1391), Brebina, Dealu Mare, Mărăşeşti, Negoeşti, Pistriţa, Stăneşti, Titerleşti.

Monumente

În oraşul Baia de Aramă se află biserica „Sfinţii Voievozi”, construitã pe locul unui vechi schit (care data din anul 1400), între 22 mai 1699 şi 7 mai 1703 (când a fost sfinţitã) de Milco Bãiaşul, de origine sârbă (vătaful minelor din localitate), cu ajutorul marelui ban Cornea Brăiloiu, la îndemnul domnului Constantin Brâncoveanu. Biserica, zidită în stil brâncovenesc, este dominată de un turn-clopotniţă, masiv, de formă pătrată, plasat pe pronaos, şi păstrează un ansamblu de picturi murale realizate în frescă, în anii 1702-1703, de zugravii Neagoe şi Partenie de la mănăstirea Tismana. Biserica a fost restaurată în 1937–1938; în prezent, în jurul bisericii “Sfinţii Voievozi”, declarată monument istoric, funcţionează (din anul 2008) o mănăstire de calugăriţe; în satul Brebina se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în anii 1756-1757, refăcută în 1835, cu icoane pictate pe lemn în 1857 de zugravul Nicolae, declarată monument istoric; în satul Negoeşti există biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru”, construită în anul 1816, declarată monument istoric, iar în satul Pistriţa este biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1816, reparată în 1905), declarată monument istoric. În satul Titerleşti, atestat documentar într-un zapis din anul 1804, se află biserica “Sfinţii Voievozi”, zidită din piatră şi cărămidă în anii 1862-1863, cu picturi murale interioare originare, în prezent parţial degradate. In centrul orasului Baia de Aramă se afla monumentul Fantana arteziană “Paralela 45°”.