Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Geoagiu se află în partea central-vestică a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Est-Nord Est a judeţului Hunedoara, în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele de Sud Est ale munţilor Metaliferi, la 217-350 m altitudine, la confluenţa râului Geoagiu cu râul Mureş, la intersecţia paralelei de 45°55’12” latitudine nordică cu meridianul de 23°12’00” longitudine estică, la 31 km Est-Nord Est de municipiul Deva. Din punct de vedere demografic, Geoagiu face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 5 616 loc. (1 ian. 2019), din care 2 754 loc. de sex masc. şi 2 862 fem. Supr.: 155,7 km2, din care 9,9 km2 în intravilan; densitatea: 567 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 294 loc., 4 516 de persoane erau români (85,3%), 456 rromi (8,6%) şi 1 322 loc. (6,1%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 4 355 ortodocşi (82,3%), 259 greco-catolici (4,9%), 122 creştini după evanghelie (2,3%), 120 penticostali (2,3%) şi 438 loc. (8,2%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, romano-catolici, reformaţi, luterani, adventişti de ziua a şpatea, baptişti, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Geoagiu dispune de o haltă de cale feratã (inauguratã la 25 nov. 1897), pe linia Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Vinţu de Jos – Geoagiu – Orãştie – Deva – Arad – Curtici – Ungaria. Principalele activităţi economice ale oraşului sunt exploatãrile de calcar, de travertin şi de balast, prelucrarea lemnului, fabricarea cărămizilor şi a produselor alimentare. Pomicultură (meri, peri, pruni, nuci ş.a.). Staţiune de cercetări şi producţie pomicolă. În localitatea componentã Aurel Vlaicu se află muzeul memorial “Aurel Vlaicu” (pionier al aviaţiei româneşti, amenajat în casa în care a trăit marele inventator cu familia sa (casã construitã în anul 1880). Bibliotecă publică. Casa de Cultură “Ion Budai-Deleanu”. În localitatea componentă Aurel Vlaicu (fostul sat Binţinţi) s-a nascut Aurel Vlaicu (1882-1913), iar în localitatea componentã Cigmău s-a născut romancierul Ion Budai-Deleanu (1760-1820). Localitatea componentă Geoagiu-Bãi este cunoscutã ca staţiune balneoclimaterică de interes general cu funcţionare permanentă, cu climat moderat, reconfortant, cu ierni blânde, lipsite de geruri (temperatura medie a lunii ianuarie este de –2° Celsius) şi veri plăcute (în iulie temperatura medie este de 20° Celsius), cu numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, slab radioactive, uşor carbogazoase, mezotermale (29-33° Celsius) indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, a celor neurologice periferice (pareze uşoare, sechele după poliomielită, nevrite ginecologice, tulburãri minore de pubertate şi de menopauzã) etc. În cură internă, apele minerale de aici au efect curativ asupra bolilor gastrointestinale (microlitiazã, infecţii uşoare) etc. Staţiunea dispune de baze de tratament, iar în sezonul estival poate fi folosit ştrandul în aer liber cu apã termalã (30° Celsius). La 10 oct. 2000, localitatea componentă Geoagiu-Băi a fost declaratã staţiune turisticã balneoclimatericã de interes naţional. Sanatoriu de Pneumofiziologie. În arealul staţiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi se află Grota Haiducilor (→ Grota Haiducilor), situată pe malul pârâului Clocota, în care, confirm legendei, se presupune că ar fi ascunsă o comoară, şi cascada Clocota.
Istoric
Localitatea Geoagiu apare menţionată documentar, pentru prima oarã, în anul 1271 şi apoi în anul 1291, cu numele Villa Gyog. În 1397, localitatea Geoagiu era cunoscutã ca reşedinţa unui mare domeniu feudal, al cãrui proprietar a devenit mai târziu Ioan Corvin şi apoi fiul acestuia, Matia I Corvin (Matei Corvin). La 6 ianuarie 1508, domeniul Geoagiu şi 19 sate din jur au intrat în posesia domnului Ţării Româneşti, Radu cel Mare. În 1510, aşezarea a fost ridicatã la rangul de Oppidum (târg), cu o curte boierească (curie = administraţie pontificalã a Bisericii romano-catolice), în 1517 târgul Geoagiu a fost luat în stăpânire de domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, iar în 1531 a intrat în posesia regelui Ungariei, Ioan Zapolya, care l-a dăruit, împreună cu 18 sate, lui Kun Kocsard – un devotat comandant de oşti. Comuna Geoagiu a fost trecută în categoria oraşelor la 30 noiembrie 2000, având în subordine administrativă localităţile componente Aurel Vlaicu (atestatã documentar în anul 1291), Băcâia (1509), Bozeş (1407), Cigmău (1444), Gelmar (1291), Geoagiu-Băi (1805), Homorod (1407), Mermezeu-Văleni (1407), Renghet (1501) şi Văleni (1956). Staţiunea balneoclimatericã Geoagiu-Băi este cunoscută de pe timpul stăpânirii romane, mai întâi cu numele Germisara, iar apoi cu cel deThermae Dodonae. Mărturii ale intensei activităţi desfăşurate de geto-daci şi de romani aici este bazinul circular, cu apã termalã, folosit iniţial de geto-daci – bazin pe care romanii l-au mãrit, săpând în stâncă, având diametrul de 7,59 m şi în care se colectează apa unui izvor termal, printr-o reţea de tuburi de teracotã. La Germisara a fost descoperit un tezaur din aur (opt plăcuţe votive din aur, dedicate zeitãţilor protectoare ale apelor termale), azi expus la Muzeul Civilizatiei Dacice din Deva, precum şi mai multe monede din argint şi bronz (denari romani republicani), inscripţii votive pentru vindecări, statuile zeităţilor Diana, Hygieia (fiica lui Esculap) şi Esculap/Asclepios, urme ale termelor romane şi ale unui segment de drum (165 m), pavat cu dale de piatrã – drum prevăzut cu rigole marginale, menite să colecteze apele pluviale de pe drum. Pe teritoriul localitãţii componente Cigmău, pe platoul Turia-Cetatea Uriaşilor, au fost descoperite urmele unui castru roman de zid (246,5 x 75,8 m) datând din secolele 2-3 d.Hr., situat pe drumul care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum, în jurul căruia s-a dezvoltat aşezarea civilă prosperă Germisara, unde au fost identificate edificii de zid cuprinzătoare, monumentale (sanctuarele dedicate lui Iupiter, Esculap/Asclepios şi Hygieia) şi s-au găsit reliefuri funerare şi de cult, o statuetă din bronz înfăţişându-l pe Hercule, inscripţii votive ş.a.
Monumente
În arealul localităţii componente Cigmău, în punctul numit Dealul Uriaşului (sau Urieşilor) au fost descoperite ruinele unui castru roman, construit pe locul unei vechi aşezări dacice, în jurul căruia s-a dezvoltat o aşezare civilă romană, situată la circa 8 km de complexul termal Germisara. În acest castru (320 m lungime şi 170 m lăţime), extins pe o suprafaţă de 2,4 ha, a staţionat Legiunea a XIII-a Gemina. Săpăturile arheologice efectuate aici, în anul 2007, au scos la iveală un denar republican din argint, emis în anii 32-31 î.Hr., un dupondiu din bronz din anul 97 d.Hr., un sesterţ din bronz, emis în perioada 103-110, şi un dupondiu din bronz, emis în perioada 244-248.
De la sfârşitul secolului 15, la Geoagiu a funcţionat o mănăstire care, în 1761, a fost incendiată din ordinul generalului austriac Adolph von Buccow, guvernatorul Transilvaniei. În prezent, la Geoagiu există biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Nicolae” (24 m lungime şi 9,20 m lăţime), datând din anul 1528, azi declarată monument istoric, construită în stil baroc, din piatră brută de calcar şi mortar, dominată de o turlă din lemn în care este montat un clopot, o capelă romanicã din secolul 13, azi declarată monument istoric, de formă circulară, cu ziduri groase, neregulate, şi o cupolă boltită, construită de cruciaţii care se întorceau de la Ierusalim, o biserică reformată din secolul 17, o biserică greco-catolică, având hramul “Sfântul Nicolae” (sfinţită în anul 1940), şi Catedrala ortodoxă, cu dublu hram – “Buna Vestire” şi “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, zidită în perioada 2003-2014, pictată în anii 2011-2013 de către Constantin Bumbu şi fiii săi, Emanoil şi Liviu şi sfinţită la 23 nov. 2014.
În localitatea componentă Geoagiu-Bãi se află biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, datând din anul 1932, renovată şi resfinţită la 21 nov. 2010, iar în localităţile componente Băcâia şi Bozeş se află câte o biserică ortodoxă, cu acelaşi hram – “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, prima datând din secolul 17 (azi declarată monument istoric), construită din piatră (20 m lungime şi 10 m lăţime), dominată de o turlă din lemn, ridicată în anul 1912, iar a doua (azi declarată monument istoric) construită tot din piatră, în anii 1784-1785, pe locul uneia care data din secolul 16 şi mistuită de un incendiu în 1784.
About
The town of Geoagiu is located in the central-western part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the East-Northeast area of Hunedoara County, in the depression of the same name, at the South East foot of the Metaliferi Mountains, at 217-350 m altitude, at the confluence of the river Geoagiu with the river Mureş, at the intersection of the parallel of 45°55’12” north latitude with the meridian of 23°12’00” east longitude, 31 km East-North East of Deva municipality. From a demographic point of view, Geoagiu belongs to the category of small towns, with a population of 5,616 inhabitants (January 1, 2019), of which 2,754 males and 2,862 females. Area: 155.7 km2, of which 9.9 km2 in urban areas; density: 567 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 5,294 inhabitants, 4,516 people were Romanians (85.3%), 456 Roma (8.6%) and 1,322 inhabitants (6.1%) belonged to other ethnic groups (Hungarians, Germans, Italians, etc.). From a confessional point of view, 4,355 Orthodox (82.3%), 259 Greek Catholics (4.9%), 122 Evangelical Christians (2.3%), 120 Pentecostals (2, 3%), while 438 inhabitants (8.2%) belonged to other denominations (Jehovah’s Witnesses, Roman Catholics, Reformed, Lutherans, Seventh-day Adventists, Baptists, Muslims, etc.), or were atheists, without religion, or with undeclared religion. The town of Geoagiu has a halt train station(inaugurated on November 25, 1897), on the line Bucharest – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Vinţu de Jos – Geoagiu – Orăştie – Deva – Arad – Curtici – Hungary. The main economic activities of the town are the exploitation of limestone, travertine and ballast, wood processing, the manufacture of bricks and food products. Fruit growing (apples, pears, plums, nuts, etc.). Fruit research and production station. In the locality Aurel Vlaicu there is the memorial museum “Aurel Vlaicu” (pioneer of Romanian aviation), arranged in the house (built in 1880) where the great inventor lived with his family. Public library. House of Culture “Ion Budai-Deleanu. Aurel Vlaicu (1882-1913) was born in the homonymous village (formerly named Binţinţi). The novelist Ion Budai-Deleanu (1760-1820) was born in the component locality Cigmău. Geoagiu-Băi is known as a spa resort, open throughout the whole year, with moderate climate, with mild winters (average temperature in January is -2° Celsius) and pleasant summers (in July the average temperature is 20° Celsius), with many mineral water springs with sodium bicarbonate, calcium, and magnesium content, slightly radioactive, slightly carbonated, mesothermal (29-33 ° Celsius), indicated for the treatment of rheumatic, peripheral neurological diseases (mild paresis, post-polio sequelae, gynecological neuritis, minor puberty and menopause disorders) etc. Also recommended for internal use, these mineral waters have a healing effect on gastrointestinal diseases (micro-lithiasis, mild infections), etc. The resort has treatment facilities, including the outdoor swimming pool with thermal water (30 ° Celsius), open during the summer. On October 10, 2000, the component locality Geoagiu-Băi was declared a climatic spa/tourist resort of national interest. Sanatorium of Pulmonary Physiology. In the area of the spa resort Geoagiu-Băi there is the Grota Haiducilor (the Outlaws’ Grotto), located on Clocota brook, where according to the legend a treasure was hidden, and Clocota waterfall.
History
The settlement Geoagiu is mentioned documentary, for the first time, in 1271 and then in 1291, with the name Villa Gyog. In 1397, the settlement of Geoagiu was the residence of a large feudal estate, which was later owned by John Corvinus and then his son, Matthias I Corvinus. On January 6, 1508, the Geoagiu domain and 19 surrounding villages came into the possession of the lord of Wallachia, Radu cel Mare. In 1510, the settlement was raised to the rank of Oppidum (fair), with a boyar court (curia = pontifical administration of the Roman Catholic Church), then, in 1517, the Geoagiu fair was taken over by the lord of Wallachia, Neagoe Basarab, and in In 1531 it came under the rule of the King of Hungary, John Zapolya, who donated it (along with 18 villages) to Kun Kocsard – a devoted army commander. Geoagiu commune was transferred to the category of town on November 30, 2000, having under administrative subordination the component localities Aurel Vlaicu (mentioned documentary in 1291), Băcâia (1509), Bozeş (1407), Cigmău (1444), Gelmar (1291), Geoagiu -Băi (1805), Homorod (1407), Mermezeu-Văleni (1407), Renghet (1501) and Văleni (1956). The spa resort Geoagiu-Băi has been known since Roman rule, first as Germisara, and then as Thermae Dodonae. Testimony of the intense activity carried out by the Geto-Dacians and the Romans in this area is the circular basin, with thermal water, originally used by the Geto-Dacians, with a diameter of 7.59 m, collecting water from a hot spring through a network of terracotta pipes, which was enlarged by the Romans. A gold treasure (eight gold votive plaques, dedicated to the protective deities of the thermal waters) was discovered at Germisara, today on display at the Museum of Dacian Civilization in Deva, as well as several silver and bronze coins (Roman Republican denarii), votive inscriptions for healing, the statues of the deities Diana, Hygieia (daughter of Aesculapius) and Aesculapius/Asclepius, traces of Roman baths and a road segment (165 m), paved with stone slabs, with marginal gutters, intended to collect rainwater from the road. On the territory of the component locality Cigmău, on the plateau Turia-Cetatea Uriaşilor (The Giants Fortress), were discovered the traces of a Roman walled camp (246.5 x 75.8 m) dating from the 2-3rd centuries AD, located on the road that connects Ulpia Traiana Sarmizegetusa and Apulum, around which the prosperous civil settlement Germisara developed (monumental walled buildings – shrines dedicated to Jupiter, Aesculapius/Asclepius and Hygieia – were preserved to date, as well as funerary and cult reliefs, a statuette from bronze depicting Hercules, votive inscriptions, etc.)
Monuments
In the area of the Cigmău component locality, in the point called Dealul Uriaşului (The Giants Hill) were discovered the ruins of a Roman camp, built on the site of an ancient Dacian settlement, located about 8 km from the Germisara thermal complex, around which a Roman civil settlement developed. In this camp (320 m long and 170 m wide), with an area of 2.4 ha, stayed the XIII Gemina Legion. Archaeological excavations carried out here in 2007 revealed a republican silver denarius, issued in 32-31 BC, a bronze dupondius from 97 AD, a bronze sestertius, issued during 103-110, and a bronze dupondius, issued in the period 244-248. From the end of the 15th century, in Geoagiu there was a monastery that, in 1761, was set on fire by the order of the Austrian general Adolph von Buccow. Today, in Geoagiu there is the orthodox church dedicated to “Saint Nicholas” (24 m long and 9.20 m wide), dating from 1528, today declared a historical monument, built in Baroque style, made of raw limestone and mortar, guarded by a wooden tower with a bell, a Romanesque chapel from the 13th century, now a historic monument, circular in shape, with thick, irregular walls, and a vaulted dome, built by the crusaders returning from Jerusalem, a 17th century Reformed church, a Greek Catholic church dedicated to “Saint Nicholas” (consecrated in 1940), and a double feast day Orthodox Cathedral – “Annunciation” and the “Pious Saint Paraskeva”, built between 2003-2014 , painted in 2011-2013 by Constantin Bumbu and his sons, Emanoil and Liviu and consecrated on November 23, 2014. In the component locality Geoagiu-Băi there is the orthodox church dedicated to “Assumption”, dating from 1932, renovated and re-sanctified on November 21, 2010, and in the component localities Băcâia and Bozeş there is an orthodox church, with the same patron saint – “The Holy Archangels Michael and Gabriel ”, the first dating from the 17th century (today declared a historical monument), built of stone (20 m long and 10 m wide), guarded by a wooden tower, erected in 1912, and the second (as well a historical monument) also built of stone, in the years 1784-1785, on the site of a church dating from the 16th century and destroyed by a fire in 1784.
Back to Romanian version