Balş

Versiunea în limba engleză (English version)

Date generale

Oraşul Balş se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în arealul de Vest al judeţului Olt, în zona de contact a Câmpiei Romanaţi cu Podişul Getic, la 150 m altitudine, în lunca râului Olteţ, la intersecţia paralelei de 44º21’00” latitudine nordică cu meridianul de 24º05’58” longitudine estică, la 24 km Sud de municipiul Slatina. Din punct de vedere demografic, Balş face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 20 519 loc. (1 ian. 2019), din care 9 858 loc. de sex masc. şi 10 661 fem. Supr.: 37 km2, din care 7 km2 în intravilan; densitatea: 2 931 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 18 164 loc., 16 007 de persoane erau români (88,1%), 609 rromi (3,4%) şi 1 548 loc. (8,5%) aparţineau altor etnii (maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 16 464 de ortodocşi (90,6%), 37 adventişti de ziua a şaptea (0,2%) şi 1 963 loc. (10,8%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, baptişti, penticostali, evanghelici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã pe linia Piatra-Olt – Vârciorova (inauguratã la 5 ian. 1875; la 8 iunie 1883, prin gara Balş a trecut trenul Orient Expres, pe ruta Paris – Constantinopol, azi Istanbul). Nod rutier. Oţelãrie. Constr de osii şi boghiuri (din 1970) pentru vagoane de cale feratã, de instalaţii pentru irigaţii, de maşini şi utilaje pentru agricultură şi pentru expl. forestiere, de anvelope şi camere de aer, de uscãtoare pentru cereale, obiecte de uz casnic (maşini de gãtit, sobe de încălzit, cazane pentru boiler, cuptoare pentru maşini de gãtit etc.). Producţie de polistiren expandat. Reparaţii de maşini agricole. Materiale de constr. (produse din marmurã, azbociment, prefabricate din beton); prelucr. a lemnului; produse textile (conf., tricotaje) şi alim. (preparate din carne). Centru pomicol şi viticol. Culturi de legume şi zarzavaturi. Muzeu de istorie şi arheologie şi de obiecte din ceramicã popularã (în special vase de tip Oboga; com. Oboga, jud. Olt). Biblioteca orăşenească „Petre Pandrea”, cu peste 35 000 de volume.

Istoric

În arealul oraşului Balş a fost descoperit un tezaur de monede din argint şi bronz, datând din secolele 1-4, un inel din aur cu trei pietre preţioase din sec. 2 d.Hr. şi un tezaur de monede bizantine din sec. 12. Amintit documentar ca sat, prima oarã, în 1477, dar cu o existenţă anterioară anului 1450, iar apoi în 1564. În secolul 18 apare menţionat documentar ca sat cu 55 de familii de ţãrani liberi, stãpâni pe pãmântul lor. La începutul sec. 19, era o comună mare (a doua din jud. Romanaţi şi a treia din Oltenia), cu 743 de gospodãrii şi peste 5 000 de locuitori, cu trei târguri pe an, iar în a doua jumãtate a sec. 19 s-a dezvoltat ca un mare centru agricol. Declarat comunã urbanã (oraş) la 22 oct. 1921, satut pe care l-a avut pânã în 1950, când a devenit comunã ruralã, dupã care a redevenit oraş în 1954. Are în subordine ad-tivã 2 localitãţi componente (Corbeni şi Româna) şi un sat (Teiş).

Monumente

Catedrala ortodoxă cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost construită cu întreruperi (din cauza Primului Război Mondial), în perioada 5 sept. 1915 – 14 nov. 1925 (când a fost sfinţită), pe cheltuiala lui Petre D. Roşca (zis Lupu) şi a soţiei sale, Teodora, şi declarată catedrală la 1 sept. 1934. Biserica a fost pictată de Gheorghe Belizarie, reparată şi consolidată în 1978 după avariile provocate de cutremurul din seară zilei de vineri, 4 martie 1977. În anul 2011, catapeteasma a fost poleită cu foiţă de aur. Biserica având dublu hram – „Sfântul Dumitru” şi „Sfântul Ştefan” (1752–1768) cu pridvor adăugat în anul 1913; bisericile cu hramurile „Sfinţii Voievozi” (1805) şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din strada Popa Şapcă nr. 30 (1812–1824). La 2 km de Sud de orasul Balş, în arealul fostului sat Măineşti (azi înglobat în oraşul Balş), se află mănăstirea Măineşti, la poalele Dealului Măineşti, cu biserica “Sfântul Nicolae”, pictată în frescă şi tempera în anii 1810-1812 ( Măineşti, mănăstirea ~ ). În localitatea componentã Corbeni se aflã biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1833), iar în satul Teiş, biserica având hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (1882).


About

The town of Balş is located in the South-South West part of Romania, in the historical province of Oltenia, in the western area of ​​Olt County, in the contact area of ​​the Romanaţi Plain with the Getic Plateau, at 150 m altitude, in the Olteţ river meadow, at the intersection of the parallel of 44˚21’00” North latitude with the meridian of 24˚05’58” East longitude, 24 km South of Slatina. From a demographic point of view, Balş belongs to the category of small towns, with a population of 20,519 inhabitants (January 1, 2019), of which 9,858 male and 10,661 female inhabitants Area: 37 km2, of which 7 km2 in urban areas ; density: 2,931 inhabitants/km2. At the population census from October 20-31, 2011, out of the total of 18,164 inhabitants, 16,007 people were Romanians (88.1%), 609 Roma (3.4%) and 1,548 inhabitants (8.5%) belonged other ethnic groups (Hungarians, etc.). From a confessional point of view, the same census recorded 16,464 Orthodox (90.6%), 37 Seventh-day Adventists (0.2%) and 1,963 inhabitants (10.8%) belonged to other denominations (Jehovah’s Witnesses, Baptists, Pentecostals, Evangelicals, etc.), or were atheists, without religion or with undeclared religion. Railway station on the Piatra-Olt -Vârciorova line (inaugurated on January 5, 1875; on June 8, 1883, the Orient Express train passed through Balş station, on the route Paris – Constantinople, today Istanbul). Road junction. Steelworks. Construction of axles and bogies (since 1970) for railway wagons, irrigation systems, agricultural and forestry machinery and equipment, tires and inner tubes, grain dryers, household items (cooking stoves, heating stoves, boilers cauldrons, ovens, etc.). Production of expanded polystyrene. Agricultural machinery repairs. Construction materials (marble products, asbestos cement, precast concrete); lumbering; textiles (clothes, knitwear) and food (meat products). Fruit and wine center. Vegetable crops. Museum of history and archeology and folk pottery objects (especially Oboga type vessels; → Oboga commune, Olt county). “Petre Pandrea” Public Library, with over 35,000 volumes.

History

Silver and bronze coins dating from the 1st-4th centuries, a gold ring with three precious stones from the 2nd century AD, were discovered in the Balş area, as well as Byzantine coins from the 12th century. Documentary mentioned as a village, for the first time, in 1477, but with an existence before 1450, then mentioned again in 1564. In the 18th century it is mentioned as a village with 55 families of free peasants, owners of their land. At the beginning of the 19th century, it was a large commune (the second in Romanaţi county and the third in Oltenia), with 743 households and over 5,000 inhabitants, with three fairs per year, and in the second half of the 19th century it developed as a large agricultural center. Declared an urban commune (town) on October 22, 1921, a status that it held until 1950, when it became a rural commune, after which it became a town again in 1954. It has 2 localities under its administration (Corbeni and Româna) and a village (Teiş).

Monuments

The Orthodox Cathedral dedicated to the “Holy Apostles Peter and Paul” was built with interruptions (due to the First World War), between September 5, 1915 – November 14, 1925 (when it was consecrated), at the expense of Petre D. Roşca (called Lupu) and his wife, Teodora, and declared a cathedral on September 1. 1934. The church was painted by Gheorghe Belizarie, repaired and consolidated in 1978 after the damage caused by the earthquake on Friday evening, March 4, 1977. In 2011, the iconostasis was polished with gold leaf. The church has a double patron saint – “Saint Dumitru” and “Saint Stephen” (1752–1768) with a porch added in 1913; the churches dedicated to the “Holy Voivodes” (1805) and the “Holy Pious Parascheva” from Popa Şapcă Street no. 30 (1812–1824). 2 km south of the town of Balş, in the area of ​​the former village of Măineşti (now incorporated in the town of Balş), is the Măineşti monastery, at the foot of the Măineşti Hill, with the church “Saint Nicholas”, painted in fresco and tempera in 1810-1812 (→ Măineşti monastery). In the component locality Corbeni there is a church dedicated to the “Assumption of the Blessed Virgin” (1833), and in the village of Teiş, the church dedicated to the “Holy Pious Parascheva” (1882).

Back to Romanian version