Miercurea Sibiului

Date generale

Oraşul Miercurea Sibiului se află în partea centrală a României, în Vestul judeţului Sibiu, în Podişul Secaşelor, la 230 m altitudine, pe râul Secaş, la intersecţia paralelei de 45⁰53’21” latitudine nordică cu meridianul de 23⁰46’ 56” longitudine estică, la 34 km Nord Vest de municipiul Sibiu. Din punct de vedere demografic, Miercurea Sibiului este un oraş mic cu o populaţie de 4 287 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 2 131 locuitori de sex masculin şi 2 156 de sex feminin. Dacă raportăm numărul total al populaţiei la suprafaţa oraşului în intravilan (respectiv 3,4 km2) rezultă o densitate de 1 261 locuitori pe km2. Referitor la componenţa etnică a locuitorilor oraşului Miercurea Sibiului, la recensământul din 18 martie 2002 s-a înregistrat un număr total de 4 204 locuitori, din care 2 435 erau români (57,9%), 1 260 rromi (30%), 500 germani (11,9%) şi 9 maghiari (0,2%). Miercurea Sibiului este un important nod rutier şi dispune de o staţie de cale ferată. Economia oraşului este reprezentată prin unităţi de exploatare şi prelucrare a lemnului, de produse textile şi alimentare (preparate din lapte). Fermă avicolă. Pomicultură; viticultură. Oraşul Miercurea Sibiului este, totodată, staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu climat de coline, cu izvoare de ape minerale clorurate, sodice, concentrate, iodurate, bromurate cu efecte tămăduitoare în tratarea afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale, lombare şi dorsale în stadiu incipient), a celor vasculare (varice în stadiu incipient, flebite), a unor stări prepuberale la copii şi a unor tulburări funcţionale genitale la femei. La Miercurea Sibiului s-a nascut sculptorul Corneliu Medrea (1888-1964).

Istoric

În localitatea componentă Apoldu de Sus au fost descoperite vestigii neolitice aparţinând culturii materiale Starcevo-Criş), din Epocile bronzului şi fierului (o brăţară din aur din perioada hallstattiană), precum şi din perioadele dacică şi romană (zece monede dacice din argint, vase ceramice dacice, urmele unui vicus/sat roman cu nume necunoscut în care s-au găsit fragmente de zidărie, un complex termal, un apeduct, vase ceramice romane, un chiup/vas pentru provizii, inscripţii, reliefuri şi medalioane funerare, cărămizi cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, un lanţ şi inele din aur, precum şi un tezaur monetar roman imperial – respectiv 499 de monede, în majoritate denari, emise în perioada 189-41 î.Hr.). În 1858 a fost descoperit un mormânt de înhumaţie datând din secolul 3 d.Hr. din care s-au recuperat diferite obiecte. În arealul localităţii componente Dobârca a fost descoperit (în 1967) un tezaur monetar alcătuit din 29 de denari romani republicani datând din secolele 2-1 î.Hr. şi opt denari romani imperiali din secolul 1 d.Hr. În anul 1141, regele ungur Geza II a colonizat în această zonă primele familii de germani care au întemeiat aşezarea pe care ei au numit-o Reussmarkt, ridicată la rang de târg în 1332, dar prima atestare documentară a localităţii Miercurea Sibiului datează din perioada 1290-1301. În 1854, această localitate apare consemnată pentru prima oară cu numele Mercurea, denumire pe care a avut-o până la 17 februarie 1968 când s-a adoptat actuala grafie. La 7 aprilie 2004, fosta comună Miercurea Sibiului a fost trecută în categoria oraşelor având în subordine administrativă localităţile componente Apoldu de Sus şi Dobârca.

Monumente

Biserică din secolul 13, iniţial bazilică romanică (azi aparţine cultului evanghelic), situată în cadrul unei cetăţi din secolele 16-19, cu ziduri groase dominate de un turn de poartă, cu rol de apărare. Biserica are un turn ridicat deasupra primei travee a navei centrale şi a fost renovată în 1877 şi 1980-1982; bisericile ortodoxe cu hramurile “Sfântul Ilie” (1864-1872, cu elemente baroce şi gotice, declarată monument istoric, reparată în 1947 şi 1974-1975) şi “Adormirea Maicii Domnului” construită în perioada 3 octombrie 2010-martie 2012, sfinţită la 1 aprilie 2012. La 2 iunie 1969, o furtună puternică a dărâmat turla bisericii “Sfântul Ilie” care a fost refăcută ulterior; biserica greco-catolică ”Buna Vestire” (1700); biserica romano-catolică (1772); clădirea Primăriei (1904); casa memorială şi bustul sculptorului Corneliu Medrea. În localitatea componentă Apoldu de Sus există o biserică din secolul 13 (azi aparţine cultului evanghelic), iar în localitatea componentă Dobârca, atestată documentar în 1309, se află o biserică din secolul 13 (azi biserică evanghelică) şi ruinele unei cetăţi construită în perioada 1481-1515.