Ştefăneşti (jud. Argeş)

Date generale

Oraşul Ştefăneşti se află în jud. Argeş, în zona de contact a Piem. Cândeşti cu Câmpia Piteştiului, pe stg. văii Argeşului; 14 419 loc. (1 ian. 2011): 7 068 de sex masc. şi 7 351 fem. Supr.: 56,6 km2, din care 11,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 232 loc./km2. Staţii de c.f. (în satul Goleşti şi oraşul Ştefăneşti), inaugurate la 1 iul. 1887. Hidrocentrală (8 MW), în satul Goleşti, intrată în funcţiune în 1983. Renumit centru viticol şi de vinificaţie. Pomicultură (meri, pruni, peri). Prelucr. fructelor. Staţiune de cercetări forestiere şi hortiviticole.

Istoric

Com.  Ştefăneşti a fost trecută în categoria oraşelor la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă 7 sate: Enculeşti, Goleşti, Izvorani, Ştefăneştii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viişoara şi Zăvoi.

Monumente

În oraşul Ştefăneşti se află Centrul cultural „Brătianu”, muzeul memorial „Liviu Rebreanu”, organizat în casa în care a locuit (din 1930) marele prozator, iar în satul Goleşti, un complex muzeal – un ansamblu arhitectural compus dintr-un conac fortificat, o biserică şi o cruce de pomenire (din 1627). Conacul a fost construit în anii 1641–1642 de meşterul Stoica pentru marele vistier Stroe Leurdeanu. În 1646, acelaşi meşter a construit (ca paraclis) biserica având hramul „Sfânta Treime”, decorată cu motive ornamentale, sculptate în piatră, de influenţă armeană. Biserica a fost supusă unor lucrări de restaurare în sec. 19. La sf. sec. 18, întreg ansamblu a intrat în posesia familiei boiereşti Golescu, fiind înconjurat cu ziduri puternice de apărare, întărite cu turnuri de colţ. Conacul a fost refăcut şi extins de banul Radu Golescu, păstrând nucleul original cu forme arhitectonice robuste, beciuri boltite, specifice epocii lui Matei Basarab, şi foişor de poartă, caracteristic epocii brâncoveneşti. În interiorul incintei fortificate a fost construită o casă a săracilor, în care Dinicu Golescu a organizat (1826) prima şcoală sătească în limba română din Ţara Românească şi a amenajat o bolniţă şi o baie turcească. În cadrul complexului muzeal Goleşti se află Muzeul pomiculturii şi viticulturii (inaugurat în 1966), care cuprinde case gospodăreşti din zonele pomicole şi viticole ale ţării, construcţii, tehnică populară şi instalaţii viticole din pr. zone etnografice ale ţării (crame, pivniţe, conace, foişoare ş.a.). În oraşul Ştefăneşti se află bisericile cu hramurile „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1627) şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” (construită la sf. sec. 19 după planurile arhitectului francez Emile André Lecomte du Noüy), conacul „Florica” (sec. 18), aparţinând fam. Brătianu, iar în satul Valea Mare-Podgoria există bisericile cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” (1685) şi „Sfântul Ioan Boguslavul” (1768), precum şi pivniţele brâncoveneşti (1688–1714), casa „Madgearu” şi vila „Bulandra” (ambele de la începutul sec. 20). Crama „Golescu” (1850), în satul Izvorani.

Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (Ștefănești, jud. Argeș)
Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (jud. Argeș) (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)