Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Ştefăneşti se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în zona central-sudică a judeţului Argeş, în regiunea de contact a Piemontului Cândeşti cu Câmpia Piteştiului, în lunca şi pe terasele de pe stânga văii râului Argeş, la 252-400 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44⁰51’53’’ latitudine nordică cu meridianul de 24⁰57’00’’ longitudine estică, pe autostrada Bucureşti – Piteşti, la 8 km Est de municipiul Piteşti. Din punct de vedere demografic, Ştefăneşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 15 817 loc. (1 ian. 2019), din care 7 762 loc. de sex masc. şi 8 055 fem. Suprafaţa: 60,0 km2, din care 11,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 412 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 14 541 loc., 12 847 de persoane erau români (88,4%), 834 rromi (5,7%) şi 860 loc. (5,9%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, maghiari, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 13 440 ortodocşi (92,4%), 139 penticostali (1,0%), 44 creştini dupã evanghelie (0,3%) şi 918 persoane (6,3%) aparţineau altor confesiuni (evanghelici, adventişti de ziua a şaptea, romano-catolici, baptişti, musulmani ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale feratã şi nod feroviar, în satul Goleşti, pe linia Bucureşti – Titu – Gãeşti – Goleşti – Piteşti, inauguratã la 13 septembrie 1872, cu derivaţie din Goleşti cãtre Ştefãneşti (staţie de cale feratã) – Gropeni – Stâlpeni – Schitu Goleşti – Câmpulung – Argeşel, inauguratã la 1 iul. 1887. Hidrocentrală (8 MW), în satul Goleşti, intrată în funcţiune în 1983. Producţie de motoare electrice (din anul 1968) şi de mobilier, cherestea ş.a. Renumit centru viticol şi de vinificaţie, cu un Combinat de vinificaţie, inaugurat în anul 1975. Pomicultură (meri, pruni, peri). Depozit pentru păstrarea fructelor, cu o capacitate de 7 000 tone, construit în anul 1982. Prelucrarea fructelor. Staţiune de Cercetare-Dezvoltare pentru viticulturã şi vinificaţie, reorganizată şi transformată în Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. În oraşul Ştefăneşti funcţionează Centrul Cultural “Ion C. Brătianu”, o bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1953, azi cu peste 20 000 de volume, iar în satul Goleşti există un Cămin Cultural şi Muzeul Naţional al Viticulturii şi Pomiculturii (vezi mai jos, capitolul Monumente). În satul Florica s-a născut omul politic liberal Ionel I. C. Brătianu (n. 20 aug. 1864, satul Florica – m. 24 nov. 1927, Bucureşti).
Istoric
În arealul oraşului Ştefăneşti au fost descoperite vestigii neolitice (topoare din piatră), din perioada dacică şi din cea feudală timpurie (fragmente de vase ceramice). Prima atestare documentară a aşezării Ştefăneşti (numită iniţial Târgu Dealului) şi a satului Goleşti datează din 5 aug. 1452, într-un hrisov al lui Vladislav al II-lea, domn al Ţării Româneşti, în anii 1447-1456, emis la Târgovişte, prin care acesta întărea mai multe proprietăţi unor boieri. Prima menţiune documentară a satului Izvorani se găseşte într-un act de danie din 16 iunie 1493, prin care Vlad Călugărul, domn al Ţării Româneşti în anii 1481-1495, dăruia satul Izvorani mănăstirii Glavacioc – sat care timp de 139 de ani (până la urcarea pe tron a lui Matei Basarab, în anul 1632), a fost amintit în documente de 49 de ori, iar satul Valea Mare-Podgoria, numit atunci Valea Podgoriei, apare amintit documentar la 31 aug. 1579, într-un zapis al lui Mihnea Turcitul, domn al Ţarii Româneşti în perioada 1577-1583 şi 1585-1591, prin care acesta întărea acest sat mănăstirii Vieroşi. La sfârşitul secolului 15, satul Goleşti (de la care şi-a luat numele familia Golescu, descendentă din vechea familie a boierilor Craioveşti) se afla în posesia pârcălabului Baldovin – un mic boier, şi el descendent din familia Craioveşti. Numele Baldovin se întâlnea frecvent în unele documente din anii 1399 şi 1413, ca persoană în funcţia de logofăt şi apropiat al domnului Mircea cel Bătrân. În anul 1514 şi la 26 nov. 1520, domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab întărea prin hrisov domnesc proprietatea asupra moşiei Goleşti. După înlăturarea de la putere a domnului Ţării Româneşti, Radu Paisie (în anul 1545) şi preluarea tronului de către domnul Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559) moşia Goleşti a intrat în posesia mănăstirii Muşeteşti. La sfârşitul secolului 19, Ştefăneşti era o comună rurală, formată din satele Ştefăneşti (numit atunci Târgu Dealului) şi Izvorani, cu o populaţie de 1 625 loc., 3 biserici şi o şcoală înfiinţată în anul 1866, iar la recensământul din anul 1925, comuna Ştefăneşti/Târgu Dealului avea 2 420 loc. şi era alcatuită din satele Florica, Izvorani şi Ştefăneşti/Târgu Dealului, care era şi reşedinţa plăşii cu acelaşi nume. În anul 1931, comuna Valea Mare a fost numită Valea Mare-Podgoria pentru a putea fi deosebită de comuna Valea Mare-Pravăţ din jud. Argeş. În perioada 1950-1964, satul Florica s-a numit Partizanii, datorită stabilirii în acest sat, în conacul familiei Brătianu, a unor refugiaţi greci izgoniţi din cauza Războiului Civil din Grecia, care a avut loc în anii 1946-1949, nume schimbat la 1 ian. 1965 în Ştefăneştii Noi şi care la 17 febr. 1968 a fost înglobat în comuna Ştefăneşti. Comuna Ştefăneşti a fost trecută în categoria oraşelor la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă 7 sate: Enculeşti, Goleşti (menţionat documentar în 1452), Izvorani (1493), Ştefăneştii Noi, Valea Mare-Podgoria (1579), Viişoara şi Zăvoi.
Monumente
În satul Goleşti se află Ansamblul feudal al Curţii boiereşti Golescu – cel mai important ansamblu medieval fortificat laic din Ţara Românească, în cadrul căruia există, în afară de un conac fortificat, clădirea Fostei Şcoli Slobodă Obştească, datând din anul 1826, – prima şcoală din mediul sătesc, declarată monument istoric, bolniţa, o fântână din secolul 17, o cruce de pomenire din piatră de Albeşti, datând din anul 1627, o cramă, baia turcească (secolul 18), un chioşc din secolul 19, biserica “Sfânta Treime” (1646) ş.a. Conacul a fost construit în anii 1640–1642 de meşterul Stoica pentru marele vistier Stroe Leurdeanu, restaurat în anul 2016 şi declarat monument istoric. În 1646, acelaşi meşter a construit (ca paraclis) biserica având hramul „Sfânta Treime”, decorată cu motive ornamentale, sculptate în piatră, de influenţă armeană. Biserica a fost supusă unor lucrări de restaurare în secolul 19. La sfârşitul sec. 18, întreg ansamblu a intrat în posesia familiei boiereşti Golescu, fiind înconjurat cu ziduri puternice de apărare, întărite cu 4 turnuri de colţ, ridicate la mijlocul secolului 17. Conacul a fost refăcut şi extins de banul Radu Golescu, păstrând nucleul original cu forme arhitectonice robuste, beciuri boltite, specifice epocii lui Matei Basarab, şi Turn de Poartă, datând din secolul 17 şi refăcut în secolul 19,, caracteristic epocii brâncoveneşti. În interiorul incintei fortificate a fost construită o casă a săracilor, în care Dinicu Golescu a organizat (1826) prima şcoală sătească în limba română din Ţara Românească şi a amenajat o bolniţă şi o baie turcească. În cadrul complexului muzeal Goleşti se află Muzeul Naţional al Pomiculturii şi Viticulturii, inaugurat la 7 iunie 1939 si reamenajat în 1966, organizat în conacul familiei Golescu. În cadrul parcului în care se află Ansamblul feudal al Curţii boiereşti Golescu, există şi un vast muzeu etnografic în aer liber, extins pe o suprafaţă de 17 ha, în care sunt expuse 35 de gospodării ţărăneşti, cu elemente specifice referitoare la istoria viticulturii şi pomiculturii, grupate sub forma unui sat românesc, cu monumente de arhitectură populară originale din toate zonele României. Muzeul etnografic cuprinde 35 de case ţărăneşti din zonele pomicole şi viticole ale ţării, diverse construcţii, tehnică populară şi instalaţii viticole din principalele zone etnografice ale ţării (crame, pivniţe, conace, foişoare ş.a.). În oraşul Ştefăneşti se află biserica având hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” , ctitorie din anii 1623-1628 a slugerului Muşat şi a jupâniţei Despina, biserica “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” (1784), biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (2012), vila “Doncescu” (1915, refacută în anul 2009) ş.a., iar în satul Florica există conacul familiei Brătianu, construit în anul 1829 de către Ion C. Brătianu, tatăl lui Ionel I. C. Brătianu, în care s-a născut omul politic liberal Ionel I. C. Brătianu, situat în mijlocul unui parc. În afară de acest conac, domeniul Florica mai cuprinde o capelă, situată în subsolul bisericii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, construită în 1898 după planurile arhitectului francez Émile André Lecomte du Noüy, o cramă din anul 1800, un observator astronomic ş.a., în satul Valea Mare-Podgoria se află biserica „Naşterea Maicii Domnului” , ctitorie din anii 1678-1688 a jupânului Necula şi a jupâniţei Ancuţa, biserica din cimitir, cu hramul “Sfântul Ioan Gură de Aur” (1766), declarată monument istoric, biserica „Sfântul Ioan Boguslavul” (1768), precum şi pivniţele brâncoveneşti (1688–1714), muzeul memorial „Liviu Rebreanu”, inaugurat în anul 1969, cu biserica organizat într-o casă construită la începutul secolului 20, pe care Rebreanu a cumpărat-o în anul 1930 şi în care a locuit marele prozator până la 1 sept. 1944 când a murit (aici a scris romanul Răscoala), casa „Madgearu”, vila „Lucia Sturdza Bulandra” (ambele de la începutul secolului 20) şi vila “Turturică” (1930), iar în satul Izvorani există Crama „Golescu”, datând din anul 1850 şi biserica “Sfântul Nicolae”, datând din anul 1857, pictată în secolul 20 de Gheorghe Belizarie. În satul Enculeşti există biserica având dublu hram – “Sfântul Nicolae” şi “Sfânta Cuvioasă Parscheva” (1934-1937) şi Schitul cu biserica din lemn cu hramul “Sfântul Nicolae”– din Gurgui, datând din anul 1697, renovată în 1996 şi declarată monument istoric, iar în satul Zăvoi există o biserică nouă, cu hramul “Sfântul Calinic”, sfinţită în anul 2012.
About
The town of Ștefănești is located in the southern part of Romania, in the historical province of Muntenia, in the central-southern part of Argeș County, in the contact region of the Cândești Piedmont with the Pitești Plain, in the meadow and on the terraces on the left of the Argeș River valley, at 252-400 m altitude, at the intersection of the parallel of 44˚51’53” north latitude with the meridian of 24˚57’00” east longitude, on the Bucharest-Pitești motorway, 8 km east of the town of Pitești. From a demographic point of view, Ștefănești belongs to the category of small towns, with a population of 15 817 inhabitants (January 1, 2019), of which 7 762 males and 8 055 females. Surface area: 60.0 km2, of which 11.2 km2 are in the urban area; density: 1 412 inhabitants/km2. In the population census of Oct. 20-31, 2011, out of the total 14,541 inhabitants, 12,847 were Romanian (88.4%), 834 Roma (5.7%) and 860 (5.9%) belonged to other ethnicities (Russian-Lipovans, Hungarians, Italians, etc.). In terms of religion, the same census registered 13 440 Orthodox (92.4%), 139 Pentecostals (1.0%), 44 Evangelical Christians (0.3%) and 918 inhabitants (6.3%) belonged to other denominations (Evangelicals, Seventh-day Adventists, Roman Catholics, Baptists, Muslims, etc.), were atheists, without religion or with undeclared religion. Railway station and railway junction, in the village of Golești, on the line Bucharest – Titu – Găești – Golești – Pitești, inaugurated on September 13, 1872, with a branch from Golești to Ștefănești (railway station) – Gropeni – Stâlpeni – Schitu Golești – Câmpulung – Argeșel, inaugurated on July 1, 1887. Hydroelectric plant (8 MW), in the village of Golești, put into operation in 1983. Production of electric motors (since 1968) and of furniture, timber, etc. Famous wine-growing and wine-making centre, with a wine-making plant, inaugurated in 1975. Fruit growing (apple, plum and pear trees). Fruit storage warehouse with a capacity of 7 000 tonnes, built in 1982. Fruit processing. Research and Development Station for viticulture and winemaking, reorganised and transformed into the National Research and Development Institute for Biotechnologies in Horticulture. “Ion C. Brătianu” Cultural Centre in the town of Ștefănești – a public library, established in 1953, today with over 20 000 volumes; in the village of Golești there is a Cultural Centre and the National Museum of Viticulture and Pomiculture (see below – Monuments). In the village of Florica was born the liberal politician Ionel I. C. Brătianu (b. 20 Aug. 1864, Florica village – d. 24 Nov. 1927, Bucharest).
History
Neolithic (stone axes), Dacian and early feudal (fragments of pottery) remains have been discovered in the area of Ștefănești. The first documentary evidence of the settlement of Ștefănești (originally called Târgu Dealului – “The Hill Fair”) and the village of Golești dates back to August 5, 1452, in a charter of Vladislav II, ruler of Wallachia, in 1447-1456, issued in Târgoviște, by which he validated the possession of several properties to some boyars. The first documentary mention of the village of Izvorani is found in a deed of gift dated June 16, 1493, by which Vlad the Monk, ruler of Wallachia in 1481-1495, gave the village of Izvorani to the monastery of Glavacioc – a village which for 139 years (until the accession to the throne of Matthew Basarab in 1632) was mentioned in documents 49 times. The village of Valea Mare-Podgoria, then called Valea Podgoriei (The Winery Valley), is mentioned in documents on August 31, 1579, in a act of Mihnea the Turned-Turk, ruler of Wallachia during 1577-1583 and 1585-1591, by which he donated this village to the monastery Vieroși. At the end of the 15th century, the village of Golești (from which the Golescu family took its name, descended from the old family of the Craiovești nobles) was in the possession of chief magistrate Baldovin – a small nobleman, also descended from the Craiovești family. The name Baldovin is frequently found in some documents from 1399 and 1413, as a person occupying the position of chancellor and being close to Prince Mircea the Elder. In 1514 and on Nov. 26, 1520, the lord of Wallachia, Neagoe Basarab validated by a royal charter the ownership of the Golești estate. After the overthrow of the Romanian Prince Radu Paisie (in 1545) and the takeover of the throne by Mircea the Shepherd (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559), the Golești estate came into the possession of the monastery of Mușetești. At the end of the 19th century, Ștefănești was a rural commune, consisting of the villages of Ștefănești (then called Târgu Dealului) and Izvorani, with a population of 1 625 inhabitants, 3 churches and a school established in 1866; at the 1925 census, the commune of Ștefănești/Târgu Dealului had 2 420 inhabitants and was made up of the villages of Florica, Izvorani and Ștefănești/Târgu Dealului, which was also the residence of the homonymous county. In 1931, Valea Mare commune was called Valea Mare-Podgoria in order to be distinguished from Valea Mare-Pravăț commune in the Argeş county. During 1950-1964, the village of Florica was called Partizanii (The Partisans), due to the settlement in this village, in the Brătianu family manor, of some Greek refugees expelled because of the Greek Civil War, which took place in 1946-1949; this name changed on January 1, 1965 to Ștefăneștii Noi (the New Ștefănești). On Feb. 17, 1968 the village was incorporated into the commune of Ștefănești. The commune of Ștefănești was incorporated into the category of towns on April 7, 2004, having 7 villages under its jurisdiction: Enculești, Golești (mentioned in 1452), Izvorani (1493), Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria (1579), Viișoara and Zăvoi.
Monuments
In the village of Golești there is the feudal court of the Golescu aristocratic family – the most important medieval layman fortress in Wallachia, which contains, apart from a fortified manor house, the building of the former free community school, dating from 1826, – the first school in a Romanian village, declared a historical monument, the hospital, a 17th century fountain, a memorial cross made of Albești stone, dating from 1627, a wine cellar, the Turkish bath (18th century), a 19th century pavillion, the church of the Holy Trinity (1646), etc. The mansion was built in 1640-1642 by the master builder Stoica for the great treasurer Stroe Leurdeanu, restored in 2016 and declared a historical monument. In 1646, the same craftsman built (as a chapel) the church dedicated to the “Holy Trinity”, decorated with Armenian ornamental motifs carved in stone. The church was restored in the 19th century. At the end of the 18th century, the whole court became the property of the Golescu family, being surrounded by strong defensive walls, reinforced with 4 corner towers, built in the mid-17th century. The manor was rebuilt and extended by the Governor Radu Golescu, preserving the original core with robust architectural forms, vaulted cellars, typical of the Matei Basarab’s period, and the Gate Tower, dating from the 17th century and rebuilt in the 19th century, characteristic to the Brâncovenesc style. Inside the fortified enclosure was built a poorhouse, where Dinicu Golescu organized (1826) the first village school in Romanian language in Wallachia and set up a Turkish bath and a hospital. Within the Golești museum complex opened the National Museum of Pomiculture and Viticulture, inaugurated on June 7, 1939 and refurbished in 1966, in the Golescu family mansion. Within the park where the feudal court of the Golescu family is located, there is also a vast open-air ethnographic museum, with an area of 17 ha, exhibiting 35 peasant households arranged as a typical Romanian village, with specific elements relating to the history of viticulture and pomiculture (various tools and installations related to wine-growing – wine cellars and vaults, manors, wine presses, etc. – from the country’s main ethnographic areas), in addition to which there are also original monuments of popular architecture from all areas of Romania. In the town of Ștefănești there are the church dedicated to “Beheading of Saint John the Baptist “, built in 1623-1628 by the Munsat (in charge of meat supplies for the court) and his wife Despina, the church of “Saint Demetrios the Myrrh-streamer” (1784), the church of “Saints Emperors Constantine and Helen” (2012), the villa “Doncescu” (1915, rebuilt in 2009), etc. In the village of Florica there is the Brătianu family mansion, situated in the middle of a park, built in 1829 by Ion C. Brătianu, father of liberal politician Ionel I. C. Brătianu, where the latter was born. Apart from this mansion, the Florica estate also includes a chapel (located in the basement of the church “The Birth of Saint John the Baptist”, built in 1898 according to the plans of the French architect Émile André Lecomte du Noüy), a wine cellar from 1800, an astronomical observatory, etc. In the village of Valea Mare-Podgoria there is the church “Nativity of the Mother of God”, built between 1678 and 1688 by the Necula and Ancuța, the church in the cemetery, dedicated to “Saint John Chrysostom” (1766), declared a historical monument, the church “Saint John Boguslav” (1768), as well as the Brâncovenesc-style cellars (1688-1714), the “Liviu Rebreanu” memorial museum, inaugurated in 1969, with a church in a house built at the beginning of the 20th century, which Rebreanu bought in 1930 and in which the great prose writer lived till his death (Sept. 1, 1944) (it was here that he wrote the novel “The Rebellion”), the “Madgearu” house, the “Lucia Sturdza Bulandra” villa (both from the beginning of the 20th century) and the “Turturică” villa (1930). In the village of Izvorani there is the “Golescu” winery, dating from 1850 and the “Saint Nicholas” church, dating from 1857, painted in the 20th century by Gheorghe Belizarie. In the village of Enculești there is a church with two saint patrons – “Saint Nicholas” and “Saint Venerable Parskeva” (1934-1937) and the hermitage with a wooden church dedicated to “Saint Nicholas” in Gurgui, dating from 1697, renovated in 1996 and declared a historical monument. In the village of Zăvoi there is a new church dedicated to “Saint Callinicus”, consecrated in 2012.
Back to Romanian version