Date generale
Oraşul Boldeşti-Scăeni se află în partea de Sud-Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona central-sudică a judeţului Prahova, la poalele de Sud Vest ale Dealului Seciu, pe valea râului Teleajen, la ieşirea acestuia din Subcarpaţii Prahovei, la 250–300 m altitudine, la intersecţia paralelei de 45º01’48” latitudine nordică cu meridianul de 26º01’48” longitudine estică, la 14 km Nord-Nord Vest de municipiul Ploieşti. Din punct de vedere demografic, Boldeşti-Scăeni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 11 531 loc. (1 ian. 2019), din care 5 596 loc. de sex masc. şi 5 935 fem. Supr.: 35,2 km2, din care 7,5 km2 în intravilan; densitatea: 1 537 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 11 137 loc., 10 134 de persoane erau români (91,0%), 566 rromi (5,1%) şi 437 loc. (3,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 10 219 ortodocşi (91,8%), 171 evanghelişti (1,5%), 141 creştini dupã evanghelie (1,3%), 105 penticostali (0,9) şi 501 loc. (4,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, romano-catolici, baptişti ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale feratã la Scãeni şi haltã de cale feratã la Boldeşti, pe linia Ploieşti-Sud – Blejoi – Scăeni – Boldeşti – Vălenii de Munte – Măneciu-Pământeni – Măneciu-Ungureni, inaugurate la 1 ianuarie 1908. Expl. de petrol şi gaze naturale (din anul 1907). Reparaţii de utilaje petroliere. Producţie de obiecte din sticlã (articole din sticlã clarã, coloratã, matã sau pictatã, de lustre electrice, aplice, fibre din sticlã ş.a.) şi de ambalaje din mase plastice. Fabrica de geamuri şi cea de mucava din Scãeni au fost falimentate şi desfiinţate în anul 2009. Abator de pãsãri. Morãrit şi panificaţie. Centru pomicol şi viticol. Crama Seciu. Bibliotecã publicã (peste 25 000 de volume).
Istoric
În arealul oraşului Boldeşti-Scãeni au fost descoperite vestigii din Neolitic (fragmente de vase din lut ars, opaiţe, statuete, obiecte din silex ş.a.). Localitatea Boldeşti apare menţionatã documentar, prima oarã, în anul 1503, în unele registre sãseşti, în care se consemna faptul cã aceasta se afla în judeţul Saac (judeţul istoric Sãcuieni, Secuieni sau Saac a existat în Ţara Româneascã de la începutul sec. 16 şi pânã la 1 ian. 1845, atestat documentar, prima oara, în anul 1577, când era recunsocut ca o importantã regiune de culturã a viţei de vie). Ulterior, Boldeşti figura în unele documente din anii 1569, 1571, 1621, 1624, 1641 etc. Localitatea Scãeni, care de-a lungul timpului a apãrut şi cu grafiile Sãcuieni, Scăieni, Scăiani, Scãuiani, a fost consemnatã mult mai frecvent în unele documente. Prima atestare documentarã a localitãţii Scãeni dateazã din anul 1568, apoi la 20 aug. 1585, ian. 1590, 15 ian. 1591, 1600, 1622, 1641, 1698, 1753 etc. În anul 1778, în lucrarea “Mémoires historique et géographique sur la Valachie” a generalului Friedrich Wilhelm von Bauer, aparutã la Frankfurt, localitatea Scãeni apare consemnatã cu grafia Schajeni ou Secujeni. În 1898 existau douã comune separate, respectiv Boldeşti şi Scãeni, prima formatã din satele Boldeştii Vechi, Lipãneşti, Seciu şi Sipote, iar a doua cu satele Scãeni şi Balaca (sat numit în vechime Valea Cãpuşeştilor). În anul 1931, în comuna Boldeşti au fost înglobate şi satele Zamfira şi Satu Nou. Oraşul actual s-a format prin contopirea (la 17 febr. 1968) comunelor Boldeşti şi Scăeni. Între 10 mart. 1835 şi 30 sept. 1836, la Scăeni a funcţionat un falanster, numit “Societatea agronomicã şi manufacturierã” sau “Colonia soţilor agronomi” (organizaţie social-economicã primarã, formatã din 60 de familii cu circa 2 000 de persoane, care urma sã-şi defãşoare activitatea ca asociaţie de producţie şi consum, bazatã, îndeosebi, pe îndeletniciri agricole), înfiinţat de Teodor Diamant (socialist-utopic), pe moşia şi cu ajutorul boierului Emanoil Bãlãceanu (vãrul sãu), dupã modelul falansterului preconizat de filozoful, economistul şi socialistul utopic francez Charles Fourier. Oraşul Boldeşti-Scăeni are în subordine ad-tivã localitatea componentă Seciu (numitã în trecut şi cu grafiile Seci, Seciurile), menţionatã documentar, prima oarã, în anul 1688 şi apoi în 1741, 1812 etc.
Monumente
La Boldeşti se aflã ruinele bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ctitorie din anul 1812 a lui Gheorghe Boldescu, avariată grav de cutremurul din seara zilei de vineri, 4 martie 1977 (rãmasă în ruinã), şi monumentul lui Teodor Diamant, operã din 1977 a sculptorilor E. Tudorache şi Şt. Macovei. În localitatea Scăeni se află biserica “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anii 1936-1938, după planurile arhitectului Toma Socolescu, pe locul uneia zidită în perioada 1850-1855 prin contribuţia lui Constantin Sterienescu şi a lui Sava Bălăceanu, afectată de cutremurul din 1882, consolidată şi reparată după anul 2007, iar în localitatea componentă Seciu (atestată documentar în anii 1688, 1741, 1797, 1812, 1862 etc.) existã casa “Ruşescu”, datând din anul 1829, declarată monument de arhitectură în 1956 şi biserica având hramul „Sfânta Treime”, construită înainte de anul 1737, avariată grav de cutremurul din 14 oct. 1802, refacută ulterior şi sfinţită la 8 iun. 1808. Declarată monument de arhitectură în 1956; în cartierul Balaca se află biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, construită în perioada 1927-1936 pe locul uneia din 1797, ctitorită de familia Cantacuzino şi refacută în 1840 de Grigore Filipecu.