Date generale
Oraşul Videle se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în extremitatea de Nord Est a judeţului Teleorman, în zona de contact a Câmpiei Găvanu-Burdea cu Câmpia Burnas, la 90–108 m altitudine, pe râul Glavacioc, în apropiere de confluenţa cu râul Sericu, la intersecţia paralelei de 44°16′00′′ latitudine nordicã cu meridianul de 25°32′00′′ longitudine esticã, la 50 km Nord Est de municipiul Alexandria. Din punct de vedere demografic, Videle face parte din categoria orşelor mici, cu o populaţie de 11 373 loc. (1 ian. 2019), din care 5 544 loc. de sex masc. şi 5 829 fem. Suprafaţa: 80,0 km2, din care 7,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 458 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 11 508 loc., 10 585 de persoane erau români (92,0%), 383 rromi (3,3%) şi 540 loc. (4,7%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 10 903 ortodocşi (94,7%) şi 605 loc. (5,3%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, creştini dupã evanghelie, romano-catolici, evanghelişti, musulmani ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod feroviar (triaj complet automatizat) şi rutier. Staţia de cale feratã, situatã pe linia Bucureşti – Chiajna – Vadu Lat – Videle (de aici ramificaţie cãtre Giurgiu) – Ciolpani – Roşiori de Vede – Drãgãneşti-Olt – Craiova, a fost inaugurată la 12 august 1944. Exploatãri de petrol (din anul 1961) şi de gaze naturale. Reparaţii de material rulant feroviar şi de utilaj petrolier. Producţie de mobilă, tricotaje din bumbac, confecţii textile, covoare, prefabricate din beton şi de produse alimentare (preparate din carne, panificaţie). Combinat avicol. Casă de cultură. Biblioteca „Alexandru Depărăţeanu” (f. 1951) cu peste 50 000 de volume. Parc modernizat în anii 2018-2019. În arealul oraşului Videle se află pădurea Zăvestreni, cu arbori falnici de stejar pufos (Quercus pubescens), gârniţă (Quercus frainteto), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus angustifolia), carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus campestris) ş.a., iar pe râul Glavacioc au fost amenajate mai multe iazuri şi heleştee folosite pentru irigaţii şi piscicultură.
Istoric
Localitatea Videle (denumirea este de fapt un plural articulat al toponimului Vida) apare menţionată documentar, prima oară, în 1527, iar apoi în anul 1860 cu numele Wida. Fosta comună Vida (alcătuită din satele Vida, Vida-Cartojani, Vida- Fotăcheşti, Vida-Furculeşti, Vida-Tămăşeşti), renumită în trecut pentru târgurile săptămânale de cereale şi vite, s-a unit cu satele Cuza Vodă (numit în secolele trecute Stavropoleos), Parişeşti, Spâneşti şi Stănceasca, formând o singură localitate, numită Videle, care a fost declarată oraş la 17 februarie 1968, iar satele amintite mai sus fiind azi cartiere ale oraşului Videle. În prezent, oraşul Videle are în subordine administrativă satul Coşoaia.
Monumente
Biserica din cărămidă, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” , datând din secolul 19, a fost deteriorată de o puternică furtună la 19 iulie 1997 (atunci i-au fost smulse uşile şi o parte din turlă), refăcută ulterior şi sfinţită la 20 aprilie 1987; biserica din lemn cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din cartierul Vida-Cartojanca, datând din anul 1759, reabilitată în anul 1883, părăsită după cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, avariată grav de puternicul cutremur, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, din seara zilei de vineri, 4 martie 1977 si afectată de inundaţiile din anul 2005, a fost reconstruită în întregime, în anii 2007-2008, şi declarată monument istoric. În faţa bisericii există o cruce din piatră pe care este înscris anul 1819; mănăstirea “Sfânta Treime” cu biserica omonimă (11 m lungime şi 4,70 m lăţime), construită la sfârşitul secolului 20 şi începutul secolului 21; biserica “Sfinţii Trei Ierarhi”; Podul peste râul Glavacioc reconstruit în anii 2006-2007.