Valea lui Mihai

Date generale

Oraşul Valea lui Mihai se află în jud. Bihor, în partea de SV a Câmpiei Carei, în zona de contact cu Câmpia Ierului, la 12 km E de graniţa cu Ungaria; 10 479 loc. (1 ian. 2011): 5 044 de sex masc. şi 5 435 fem. Supr.: 73,4 km2, din care 11,4 km2 în intravilan; densitatea: 919 loc./km2. Nod feroviar (staţia de c.f. a fost inaugurată în 1871) şi rutier. Expl. de nisip metalurgic, de petrol şi gaze. Turnătorie de fontă. Producţie de mobilă, conf., încălţăminte, cărămidă şi de produse alim. (uleiuri vegetale, conserve din legume şi fructe, panificaţie ş.a.). Centru viticol şi de vinificaţie. Ferme legumicole şi de creştere a porcinelor. Muzeu de istorie şi etnografie. Casa de cultură „Béla Bartók”. Parc dendrologic.

Istoric

În anii 1924 şi 1954, în zona gării feroviare au fost descoperite vestigiile unei aşezări din Epoca bronzului, în care s-au găsit obiecte din ceramică, precum şi câteva morminte de incineraţie, iar în punctul „Groapa de lut” a fost scos la iveală un deposit alcătuit din 28 de vase, ceşti, două străchini ş.a. aparţinând culturii Otomani (sec. 19–13 î.Hr.). Tot aici a fost identificat un mormânt germanic de înhumaţie, datând din timpul împăratului Teodosiu II (408–450), în care s-au găsit două catarame din argint, o monedă din aur, o spadă, un cuţit de luptă (sacra-masax) ş.a. Localitatea apare menţionată documentar la 20 aug. 1270, ca aşezare rurală cu numele Praedium Mihal sau Michal, apoi în 1312, ca punct de vamă, iar în 1459, ca târg. Incendiată de turci în 1587. La sf. sec. 19 şi începutul sec. 20 se remarcă o oarecare dezvoltare economicosocială a localităţii prin construirea liniei de c.f. Oradea – Valea lui Mihai (1871), înfiinţarea unei mori de cereale şi a unei fabrici de oţet, a unei case de economii (1883), a unei şcoli profesionale de horticultură (1902) ş.a. În 1890 au avut loc intense plantaţii de viţă de vie, iar în 1896 primele lucrări de pietruire a străzilor. Declarat oraş la 18 apr. 1989. Până în 1925 s-a numit Mihaifalău.

Monumente

Biserica „Înălţarea Domnului” (1984); biserica reformată (1834); biserica greco-catolică (2004-2011); schit de calugări înfiintat în 2009; castelul „Bujanovics” (1800).