Babadag

Date generale

Oraşul Babadag se află în partea de Sud a jud. Tulcea, în SE Pod. Babadag, la poalele dealurilor Coiun Baba (în traducere: Tatăl oilor), cu o înălţime de 236 m, în Sud, Sultan Tepe (Dealul Sultan), de 111 m înălţime, în Est şi Ianik Bair (Dealul Ars), de 167 m înălţime, în Vest, la 30–120 alt., în apropierea lacului omonim, la intersecţia paralelei de 44°53’36” latitudine nordică cu meridianul de 28°42’43” longitudine estică, la 35 km Sud de municipiul Tulcea; 10 459 loc. (1 ian. 2019), din care 5 232 loc. de sex masc. şi 5 227 fem. Supr.: 122 km2, din care 6,0 km2 în intravilan; densitatea: 1 743 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 940 loc., 6 250 de persoane erau români (69,9%), 1 219 rromi (13,6%), 395 turci (4,4%) şi 1 076 loc. (12,1%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, tãtari, greci, armeni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 287 ortodocşi (70,3%), 1 582 musulmani (17,7%) şi 1 071 loc. (12,0%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, creştini de rit vechi, adventişti de ziua a şaptea, penticostali, romano-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de c.f. Expl. de gresii şi de calcar. Producţie de mobilã, de cherestea şi de produse alim. (zahãr, preparate din carne şi lapte, bãuturi alcoolice etc.). Morãrit şi panificaţie. Viticulturã. Muzeu de artã orientalã, amenajat în casa Panaghie şi inaugurat în anul 1973. Bibliotecă orăşenească. Rezervaţia naturalã Korum Tarla (în traducere: Ogorul adãpostit), de tip forestier şi ornitologic, declaratã arie protejatã de interes naţional la 12 apr. 2000, cu Saphora jaubertii (element pontic) şi pãdure cu arbori de fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm de munte (Ulmus glabra), tei (Tilia tomentosa) ş.a. Oraşul Babadag prezintã un potenţial energetic eolian ridicat.

Istoric

Sãpãturile arheologice efectuate în anii 1953 şi 1962–1973, pe promontoriul Sultan Tepe, de pe malul lacului Babadag, au scos la ivealã o mare aşezare hallstattianã fortificatã, care a dat numele culturii materiale Babadag (sec. 11–8 î.Hr.), rãspânditã în Dobrogea şi regiunile imediat învecinate, în care s-au gãsit variate forme de vase ceramice, în special urne bitronconice şi strãchini cu buza rãsfrântã spre interior, cu caneluri, linii incizate şi cercuri realizate pe un fond negru, lustruit. Peste aceastã aşezare s-a suprapus o alta, în epoca La Tène timpuriu (sec. 4 î.Hr.), cu urme de locuire geticã, peste care au mai fost identificate vestigii ale unor aşezãri din epoca romano-bizantinã (sec. 6) şi apoi din perioada feudalismului timpuriu. Sãpãturile arheologice efectuate în anii 1993–1994, în perimetrul curţii geamiei Ali-Gazi Paşa, au scos la suprafaţã fragmente ceramice provenite de la amfore, oale, urcioare, strãchini, farfurii ş.a. datând din sec. 10–11, 14–15 şi 16–18. Pe terit. oraşului actual a existat o aşezare în perioada romanã, numitã Vicus Novus, menţionatã pe o inscripţie din anul 178 d.Hr. Prima atestare documentarã a localit. dateazã din 1263. În 1330, când se numea Baba-Saltîk, a fost vizitatã de cãlãtorul şi geograful arab Ibn Battūtah. Conform unui izvor documentar turcesc, un oarecare Saltîk, al cãrui mormânt se aflã în oraş, s-ar fi stabilit aici în 1262, venit o datã cu cei circa 12 000 de colonişti turci selgiucizi aduşi în Dobrogea de împãratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul. Oraşul a fost ocupat de turci în 1420. În 1484, pe mormântul lui Saltîk, sultanul Baiazid al II-lea a ridicat un mausoleu, o moschee şi clãdiri anexe, transformând oraşul în feudã al lui Sari Saltîk. În 1518, aşezarea a fost prãdatã şi incendiatã de cetele de cazaci. Localit. a suferit ulterior numeroase asedii (1597, 1791, 1808 etc.). Cãlãtorul turc Evlia Celebi, în nenumãratele cãlãtorii pe care le-a fãcut la Babadag (1641, 1652, 1657, 1659, 1667), îl descrie ca pe un oraş înfloritor, cu 3 000 de clãdiri, cu seraiuri înalte, cu 4 geamii, 11 schituri, 20 de şcoli, 8 hanuri, meşteşuguri de tot felul etc. În anii 1677-1678, Babadag a fost reşedinţa paşei, transferatã din oraşul Silistra din Bulgaria.

Monumente

Geamia lui Ali-Gazi Paşa (1609-1610, renovatã în 1998–1999), cu un minaret de 35 m înãlţime, este a doua geamie ca vechime din România dupã geamia din Mangalia; mausoleul lui Sari Saltîk (1620, cu refaceri din sec. 18–19 şi 1977); biserica armeneascã „Sfânta Nãscãtoare” (sec. 17; mistuitã de un incendiu în 1823, reclãditã în 1829, distrusã din nou de un incendiu în 1891 şi reziditã în 1896); biserica „Sfântul Dumitru” (1903–1923); Cazarma (c. 1828); casa „Panaghie” (începutul sec. 19), iniţial casã de rugãciune, apoi seminar musulman, gãzduieşte azi muzeul de artã orientalã. În arealul oraşului Babadag se află Rezervaţia naturalã Korum Tarla (în traducere: Ogorul adãpostit), extinsã pe 50,8 ha, de tip forestier şi ornitologic, declaratã arie protejatã de interes naţional la 12 apr. 2000, cu Saphora jaubertii (element pontic) şi pãdure cu arbori de fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm de munte (Ulmus glabra), tei (Tilia tomentosa) ş.a. Oraşul Babadag prezintã un potenţial energetic eolian ridicat.