Roznov

Date generale

Oraşul Roznov se află în  Est-Nord Estul  României, în Sud-Sud Estul judeţului Neamţ, în partea de Nord a Depresiunii Cracãu-Bistriţa, la 260 m altitudine, pe râul Bistriţa, la intersecţia paralelei de 46°50’08” latitudine nordicã cu meridianul de 26°30’40” longitudine esticã, la 15 km Sud Est de municipiul Piatra-Neamţ. Din punct de vedere demografic, Roznov face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 10 314 locuitori (la 1 ianuarie 2016), din care 5 102 locuitori de sex masculin şi 5 212 feminin. La recensãmântul populaţiei din 20-31 octombrie 2011, din totalul populaţiei de 8 593 locuitori, 7 522 de persoane erau români (87,54%), 411 rromi (4,78%) şi 660 locuitori (7,68%) aparţineau altor etnii sau erau cu etnie nedeclaratã . La Acelaşi recensãmânt, din punct de vedere confesional, s-au înregistrat 7 745 ortodocşi (90,13%), 83 penticostali (0,97%), 34 adventişti de ziua a şaptea (0,40%), 34 creştini de rit vechi (0,40%), 26 romano-catolici (0,28%) şi 671 de persoane (7,82%) aparţineau altor confesiuni sau erau cu confesiune nedeclaratã. Dacã raportãm numãrul total al populaţiei (10 314 locuitori, la 1 ianuarie 2016) la suprafaţa oraşului în intravilan (13 kmp) rezultã o densitate de 793 locuitori pe kmp. Roznov este unul dintre principalele noduri rutiere ale judeţului Neamţ şi dispune de o staţie de cale feratã, pe linia BicazBacău, inauguratã la 15 februarie 1884. La Roznov funcţioneazã douã hidrocentrale, construite pe râul Bistriţa: Roznov I, cu o putere instalatã de 14,3 MW, datã în folosinţã în 1963 şi Roznov II (14 MW), intratã în funcţiune în 1964. La Roznov se produc îngrãşãminte azotoase, acid sulfuric, adezivi folosiţi în construcţii (din 2013) pentru placãri, pardoseli ş.a.,  mobilã, cherestea, uşi, ferestre, lãzi, butoaie, doage, confecţii, tricotaje, produse alimentare ş.a. În oraş funcţioneazã Muzeul “Gheorghe Ruset-Roznovanu”, deschis pentru public în anul 2012, amenajat în subsolul bisericii “Sfântul Nicolae”. Parc dendrologic, extins pe 3 ha, cu arbori seculari (fagi, stejari, castani ş.a.) şi specii rare de arbori (tisã, brad argintiu, salcâm japonez ş.a.).

Istoric

În arealul satului Slobozia, aflat în subordinea administrativã a oraşului Roznov, au fost descoperite urmele unei aşezãri omeneşti datând din secolele 2-3. Localitatea Roznov apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, la 8 aprilie 1419, într-un act semnat de domnul Alexandru cel Bun, ca aşezare situatã pe Câmpul lui Dragoş, iar la 18 aprilie 1576 figura într-un act semnat de domnul Petru Şchiopul prin care acesta acorda mãnãstirii Bistriţa dreptul de stãpânire a mai multor sate, printre care şi Roznov. În a doua jumãtate a secolului 17, Roznov a intrat în posesia familiei Nicolae Ruset Roznovanu (nãscut în 1725 şi decedat în 1806). Pe harta principatului Moldovei, întocmitã de Dimitrie Cantemir în anii 1715-1716 şi tipãritã la Amsterdam, în Olanda, aşezarea Roznov apare cu numele Roznou. În 1835, localitatea Roznov apare consemnatã ca loc de desfãşurare a iarmaroacelor (la început se ţineau 34 de iarmaroace pe an, iar în 1842 se ajunsese doar la 12 iarmaroace anual). La sfârşitul secolului 19, Roznov fãcea parte din categoria comunelor rurale în plasa Bistriţa, judeţul Neamţ, formatã din 7 sate, cu un total de 4 144 locuitori. Comuna Roznov a fost trecutã în categoria oraşelor la 22 octombrie 2003, având în subordine administrativã satele Chintinici şi Slobozia.

Monumente

Beciul hanului Ruset-Roznovanu (secolul 17); biserica “Sfântul Nicolae”, construitã în stil rusesc, în anii 1884-1892, dupã planurile arhitectului rus Nikolai Vladimirovici Sultaneff, cu sprijinul financiar al colonelului Gheorghe Ruset-Roznovanu (nãscut în 1834 şi decedat în 1904). Aceastã bisericã a fost ziditã pe locul unei vechi biserici ctitoritã în 1759 de marele logofãt Nicolae Ruset-Roznovanu. Biserica “Sfântul Nicolae” pãstreazã picturi murale interioare executate în 1913-1915 de Costin Petrescu – cel care a realizat şi picturile de pe pereţii interiori ai Atheneului Român din Bucureşti. Biserica a fost reparatã în anii 1980-1990. Catapeteasma a fost lucratã în bronz, la Moscova, în anii 1890-1892. Biserica mai pãstreazã o evanghelie apãrutã în 1644. Clopotniţa bisericii are 10 clopote; castelul Roznovanu, construit în anul 1800 de Nicolae Ruset-Roznovanu, situat în Parcul dendrologic, a fost demolat în anul 1911 de arendaşul grec Hector D. Economus, care cumpãrase moşia Roznov, pe locul lui construind un conac pentru familia sa – conac care existã şi în prezent; biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construitã în anii 1998-2002; Monumentul eroilor Rãzboiului de Independenţã, ridicat în 1908, sub forma unui obelisc, de cãtre Vincenzo Puschiasis; în satul Slobozia existã biserica “Sfântul Dumitru”, datând din anul 1816.