Baraolt

Date generale

Oraşul Baraolt se află în partea central-estică a României, în Transilvania, în NV jud. Covasna, în depresiunea şi pe râul cu aceleaşi nume, la 460-500 m alt., la intersecţia paralelei de 46º04’30” latitudine nordică cu meridianul de 25º36’00” longitudine estică, la 60 km NV de municipiul Sfântu Gheorghe; 9 147 loc. (1 ian. 2019), din care 4 147 loc. de sex masc. şi 4 579 fem. Supr.: 128 km2, din care 67,7 km2 în intravilan; densitatea: 135 loc./km2. La recensământul populaţiei din 29 dec. 1930, din totalul celor 2 604 loc., 2 267 de persoane erau maghiari (87,1%), 177 români (6,8%), 92 rromi (3,5%), 34 evrei (1,3%), 29 germani (1,1%) şi 5 loc. (0,2%) aparţineau altor etnii, iar la recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 672 loc., 8 129 de persoane (93,7%), erau de etnie maghiară, urmate de 246 români (2,8%), 90 rromi (1,0%) şi 207 loc. (2,5%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, din 2011, s-au înregistrat 4 045 reformaţi (46,6%), 2 472 romano-catolici (28,5%), 1 396 unitarieni (16,1%), 215 ortodocşi (2,5%), 84 baptişti (1,0%) şi 460 loc. (5,3%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, penticostali, luterani, evanghelişti, greco-catolici, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Exploatãri de lignit (în satele Racoşul de Sus, din 1839, şi Cãpeni, din 1870), întrerupe definitiv în anul 2007), de diatomit şi forestiere. Producţie de cherestea, de confecţii textile, de mase plastice, de cãrãmizi, de preparate din carne şi lapte şi de produse de panificaţie. Muzeul Depresiunii Baraolt, inaugurat în anul 2006, cu exponate de istorie şi etnografie locale, de obiecte referitoare la istoria mineritului şi a breslelor etc. Bibliotecă orăşenească. Staţiune balneoclimaterică, în satul Biborţeni ().

Istoric

În arealul oraşului Baraolt au fost descoperite fragmente de vase ceramice şi un ciocan din piatrã, datând din prima Epocã a bronzului (mileniul 2 î.Hr.), urmele unor aşezãri din Epoca bronzului mijlociu, aparţinând culturii Wietenberg (secolele 16-13 î.Hr.) şi de la sfârşitul Epocii bronzului, aparţinând culturii Noua (secolele 14-12 î.Hr.), precum şi vestigii din prima Epocã a fierului/Hallstatt (circa 1200-450/300 î.Hr.), din Epoca dacicã şi din perioada medievalã. Prima menţiune documentarã a localitaţii dateazã din anul 1224, într-un hrisov emis de cancelaria regelui ungur Andrei al II-lea. În anul 1614, aşezarea apare consemnatã în documente ca fiind locuitã de mai multe familii de români. Fosta comunã Baraolt a fost declaratã oraş la 17 febr. 1968, având în subordine ad-tivã 5 sate: Biborţeni, Bodoş, Cãpeni, Micloşoara, Racoşul de Sus.

Monumente

Biserica romano-catolică “Sfântul Adalbert”, azi declarată monument istoric, a fost construită în stil baroc, în anii 1564–1569, restaurată în 1691, reconstruitã în anii 1760–1767, extinsã şi renovatã în 1906, înconjuratã de un zid de apãrare (construit în 1818–1819), dominat de un turn de pazã. Turnul-clopotniţă a fost ridicat în 1680 şi refăcut în 1817. Orgã instalată în 1750; Capela romano-catolică având hramul “Naşterea Sfintei Fecioare Maria” (1755); biserică reformată a fost construită în anul 1933 şi restaurată în 1994; biserica ortodoxă cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construită în anii 1926-1936 pe locul unei vechi biserici din lemn, care data din anul 1842, pictată în ulei în anul 1976; În satul Micloşoara, atestat documentar în 1211, cu numele Castrum Sanct Nikolas, existã castelul contelui „Kálnoky”, construit în stilul Renaşterii, în anul 1500 şi reabilitat în secolul 20; în satul Căpeni este biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” (1712, restaurată în anii 1767, 1794, în sec. 19 şi în 1982) cu Turn-clopotniţă din 1802, iar în satul Racoşul de Sus se află o bisericã unitarianã (sec. 18). Statuia minerilor, operă a sculptoriţei Iulia Oniţã, dezvelită în anul 1979.