Date generale
Oraşul Rovinari se află în partea de Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în zona central-vestică a judeţului Gorj, în regiunea de Sud a Depresiunii Târgu Jiu-Câmpu Mare, la poalele de Vest ale Dealului Bran, la 150-200 m alt., pe terasele de pe stânga văii Jiului, la intersecţia paralelei de 44º54’00” latitudine nordicã cu meridianul de 23º09’00” longitudine esticã, la 25 km Sud Vest de municipiul Târgu Jiu. Din punct de vedere demografic, Rovinari face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 13 284 loc. (1 ian. 2019), din care 6 627 loc. de sex masc. şi 6 657 fem. Supr.: 26,3 km2, din care 4,5 km2 în intravilan; densitatea: 2 952 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 din oct. 2011, din totalul celor 11 816 loc., 11 109 persoane erau români (94,0%), 53 rromi (0,5%) şi 654 de persoane (5,5%) aparţineau altor etnii (maghiari, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional la acelaşi recensãmânt, s-au înregistrat 10 847 ortodocşi (91,8%), 114 romano-catolici (1,0%) şi 855 loc. (7,2%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, penticostali, adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, greco-catolici, musulmani ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale feratã pe linia Filiaşi – Turceni – Rovinari – Târgu Jiu, inauguratã în anul 1967 şi electrificatã în 1974. Oraşul Rovinari este un mare centru carbonifer al ţãrii cu cariere de exploatare a lignitului la suprafaţă. Centrala electrică şi de termoficare Rovinari, care face parte din Complexul energetic Rovinari, cu o putere instalată de 1 320 MW, a fost construită în perioada 1976-1979, modernizată şi reutilată în anii 2010-2011. Reparaţii de utilaj minier. Patinoar (inaugurat în anul 2008). Casă de Cultură. Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1982, în prezent cu peste 20 000 de volume.
Istoric
În arealul localităţii componente Vârţ au fost descoperite vestigiile unei aşezãri dacice din secolele 1 î.Hr – 1 d.Hr., iar în arealul fostului sat Poiana (azi cartier al oraşului Rovinari) au fost descoperite urmele unui castru. Rovinari apare menţionat documentar ca sat, prima oara, în anul 1497. Ca urmare a intensificării exploatarilor carbonifere, satul Poiana a fost desfiinţat la 17 febr. 1968 şi îglobat în comuna Rovinari, formând o singură aşezare, care a fost declarată oraş la 9 dec. 1981 prin Decretul prezidenţial nr. 367 din 9 dec. 1981. În prezent, orasul Rovinari are în subordine ad-tivă localitatea componentă Vârţ.
Monumente
În oraşul Rovinari se află bisericile ortodoxe cu hramurile „Sfinţii Voievozi” (1796), “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, construită în perioada 1995-2000, pictată ulterior şi sfinţită la 19 aug. 2018, şi biserica din lemn “Sfântul Ioan Botezătorul”, azi declarată monument istoric, construită în anul 1800 pe cheltuiala vistierului Ioan Roşianu, reparată şi înfrumuseţată de fiul acestuia, vistierul Constantin Roşianu, şi sfinţită la 30 iul. 1840, renovată în 1936 pe cheltuiala prim-Ministrului Gheorghe Tătărescu şi reparată în 1985. Biserica posedă picturi interioare din 1840. La Rovinari mai există şi o biserică romano-catolică avand hramul “Sfantul Apostol Andrei”, zidită în anii 2005-2007. La 3 km Nord Est de oraş se află o poiană cu narcise, declarată monument al naturii.