Miercurea Nirajului

Date generale

Oraşul Miercurea Nirajului se află în partea central-nordică a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Est-Sud Est a judeţului Mureş, într-o mică depresiune din regiunea Dealurilor Nirajului (Podişul Târnavelor), la poalele masivului deluros Becheci (Bicheş, 1 080 m alt.), la 350-380 m altitudine, pe ambele maluri ale râului Niraj, în zona de confluenţă cu râul Niraju Mic, la intersecţia paralelei de 46⁰32’05’’ latitudine nordică cu meridianul de 24⁰48’07’’ longitudine estică,. la 23 km Est de municipiul Târgu Mureş. Din punct de vedere demografic, Miercurea Nirajului este un oraş mic, cu o populaţie de 6 083 loc. (1 ian. 2019), din care 2 977 loc. de sex masc. şi 3 106 fem. Supr.: 55,9 km2, din care 1,7 km2 în intravilan; densitatea: 3 578 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 554 loc., 4 452 de persoane erau maghiari (80,1%), 555 români (10,0%), 338 rromi (6,1%) şi 209 loc. (3,8%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 2 731 reformaţi (49,1%), 822 romano-catolici (14,8%), 724 ortodocşi (13,0%), 312 unitarieni (5,6%), 254 Martorii lui Iehova (4,6%), 234 adventişti de ziua a şaptea (4,2%) şi 477 loc. (8,7%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, greco-catolici, baptişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată, pe linia îngustã Târgu Mureş – Sovata, inaugurată în 1914, în prezent nefuncţionalã. Nod rutier. Exploatări de gaze naturale (din 1941). Prelucrarea lemnului (mobilă), a cărnii, inului şi cânepei. Producţie de articole de îmbrăcăminte din piele, de încălţăminte, de jocuri şi jucării, de preparate din lapte şi de produse de panificaţie. Moară pentru măcinat cereale. Centru viticol şi de ceramică populară. Sere legumicole. Cămin Cultural. Biblioteca publică “Bocskay István” (inaugurată în 1954), cu peste 14 000 volume. La Miercurea Nirajului funcţionează (din anul 1993) o Facultate de horticultură – filială a Universităţii “Corvinus” din Budapesta.

Istoric

În arealul oraşului Miercurea Nirajului au fost descoperite vestigii neolitice (topoare din piatră ş.a.), iar în perimetrul satului Lăureni au fost scoase la iveală mai multe monede bizantine din secolele 5-6 şi o medalie din bronz. Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1493, cu numele Oppidum Zereda (târg), iar în 1567 apare consemnată cu numele Zereda. În 1559 i s-a acordat unele privilegii, iar în 1585 a primit statutul de oraş. În secolul 16, la Miercurea Nirajului se ţineau târguri săptămânale în ziua de miercuri, fapt pentru care localitatea a fost numită de localnici Miercurea pe râul Niraj – denumire consacrată, din anul 1687, cu grafia Miercurea Nirajului. La 21 februarie 1605, la Miercurea Nirajului a fost convocată Dieta Transilvaniei (adunare politică şi organ de reprezentare a stărilor privilegiate), în cadrul căreia a fost ales ca principe al Transilvaniei, Bocskay István, iar în 1606, localitatea a primit dreptul de a ţine târguri naţionale în fiecare an. În anul 1876, Miercura Nirajului a fost declarată comună rurală, dată la care scaunele secuieşti şi săseşti (juridic autonome) au fost desfiinţate şi incluse în cele 15 comitate nou înfiinţate. Comuna Miercurea Nirajului a fost trecută în categoria oraşelor la 19 iunie 2003 şi are în subordine administrativă satele Beu, Dumitreştii, Lăureni, Moşuni, Şardu Nirajului, Tâmpa şi Veţa.

Monumente

În oraşul Miercurea Nirajului, în Piaţa Bocskay, se află o biserică reformată, datând din anul 1838, zidită pe locul unei biserici romano-catolice din secolul 12, cu un turn şi o navă secundară adăugate în anul 1898; în satul Sântana Nirajului, atestat documentar în 1332 cu numele Sancta Anna, desfiinţat la 17 febr. 1968 şi înglobat în Miercurea Nirajului, există o biserică reformată din 1570, iniţial romano-catolică, atestată documentar în 1332. În 1765, plafonul iniţial al navei a fost înlocuit cu un tavan casetat, iar în 1766, coronamentul amvonului a fost sculptat şi pictat. Biserica a fost reparată în anii 1895 şi 1965-1967, iar orga a fost reparată în anul 2011 de către Pap Zoltán şi Szabolcs Bartis; în satul Sântandrei, desfiinţat la 17 febr. 1968 şi înglobat în Miercurea Nirajului, se află biserica greco-catolică, din lemn, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” datând din anul 1750, reparată şi parţial modificată în 1843, restaurată în 1980 şi 2008 şi declarată monument istoric în anul 2004. La Miercurea Nirajului mai există clădirea fostei Judecătorii, construită în anul 1905, în stil secession, declarată monument istoric în 2004, o biserică romano-catolică din 1928, o poartă din lemn, sculptată, datând din anul 1723, şi bustul principelui Bocskay István, sculptat de Horváth Géza şi dezvelit la 7 iunie 1906. În satul Moşuni, atestat documentar în 1446, există o biserică reformată (12,70 m lungime şi 8,60 m lăţime) zidită în perioada 1780-1790 pe cheltuiala contelui Haller Zsigmond şi a soţiei sale Krisztina, în stilurile baroc târziu şi rococo târziu, reparată în anii 1995-2000, şi o biserică ortodoxă, cu hramul “Sfântul Nicolae”, datând din anul 1935; în satul Beu se află o biserică romano-catolică din secolul 18, iar în satul Veţa o biserică ortodoxă din 1937, reparată şi pictată în 2004-2005 şi sfintită la 10 apr. 2005.