Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Luduş se află în partea central-nordică a României, în provincia istorică Transilvania, în extremitatea de Sud Vest a judeţului Mureş, în zona centrală a Podişului Transilvaniei, la poalele de Sud Est ale Colinelor Luduşului, la 274 m altitudine, pe ambele maluri ale râului Mureş, la conflluenţa cu Pârâu de Câmpie, la intersecţia paralelei de 46º28’40” latitudine nordicã cu meridianul de 24º05’46” longitudine esticã, la 45 km Vest-Sud Vest de municipiul Târgu Mureş. Din punct de vedere demografic, Luduş face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 17 413 loc. (1 ian. 2019), din care 8 463 loc. de sex masc. şi 8 950 fem. Supr.: 67,3 km2, din care 11,3 km2 în intravilan; densitatea: 1 541 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 15 538 loc., 10 108 persoane erau români (65,9%), 3 557 maghiari (23,2%), 964 rromi (6,3%) şi 699 loc. (4,6%) aparţineau altor etnii (italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 9 915 ortodocşi (64,9%), 2 601 reformaţi (17,0%), 819 romano-catolici (5,3%), 508 greco-catolici (3,3%), 310 penticostali (2,0%), 176 adventişti de ziua a şaptea (1,1%), 173 Martorii lui Iehova (1,1%) şi 826 loc. (5,3%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, creştini de rit vechi, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier. Staţie de cale feratã, inauguratã la 20 noiembrie 1871, şi nod feroviar la intersecţia liniilor de cale feratã Deda – Reghin – Târgu Mureş – Iernut – Luduş – Aiud – Teiuş – Alba Iulia (inauguratã la 20 nov. 1871) şi Târgu Mureş – Luduş – Sãrmaşu – Lechinţa – Şieu-Mãgheruş – Bistriţa (construită în anii 1886-1888). Exploatãri de gaze naturale şi de balast. Construcţii de articole metalice de larg consum (sobe de încălzit, mobilier metalic etc.). Producţie de mobilier sanitar, pentru birouri şi laboratoare, de prefabricate din beton, de cărămizi, de saltele, de articolede de voiaj şi de marochinãrie, de articole de harnaşament, de îmbrăcăminte, detergenţi, nutreţuri concentrate, dulciuri, preparate din lapte, băuturi alcoolice, panificaţie ş.a. Fabrica de zahăr, dată în folosinţă în anul 1960 şi deţinută de firma franceză Tereos, din anul 2012, a fost falimentată la începutul anului 2022 şi închisă defintiv la 25 mai 2022. Ferme sericicolă şi de creştere a porcinelor. Apicultură. Sere legumicole.
Istoric
În arealul oraşului Luduş au fost descoperite vestigiile unei aşezări civile datând din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, aparţinând Culturii materiale Coţofeni (2500-1800 î.Hr.), fragmente de vase ceramice din Epoca bronzului, o necropolă din prima Epocă a fierului/Hallstatt (1200-400 î.Hr.), un tezaur monetar roman din secolul 2 d.Hr., urmele unei aşezări civile romane din secolele 2-3 şi ale unui castru roman (în care staţionau unităţi ale Legiunii a XIII-a Gemina) şi două necropole din secolele 4-5 şi 11-12. În secolul 9, această zonă făcea parte din voievodatul lui Gelu, în secolele 10-12 aşezarea Luduş era un sat de iobagi, care munceau pe moşia unui nobil maghiar, iar în aprilie 1241, a fost devastată de marea invazie mongolă. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1333, cu numele Ludas, apoi cu aceeaşi denumire (Ludas) apare consemnată în anii 1377 (într-un act de vânzare-cumpărare a moşiei Ludas între doi nobili maghiari), 1461 şi 1733. Ulterior, localitatea figurează cu grafiile Ludos (1750), Maros-Ludos (1760-1854), Ludoşul pe Mureş (1920) şi Luduş (din 1928). După Pacea de la Carlowitz (din 16/26 ianuarie 1699), când Poarta otomană a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, localitatea a fost în componenţa acestuia până în anul 1867, iar apoi, între 27 mai/8 iunie 1867 şi 1 decembrie 1918 a făcut parte din Ungaria, în cadrul Imperiului dualist austro-ungar, încheiat prin pactul austro-ungar din 5/17 februarie 1867. În anii 1903-1905, la Luduş au fost colonizate mai multe familii de maghiari. La sfârşitul secolului 19, Luduş era o comună urbană (oraş), între 1918 şi 1960 a fost comună rurală, iar în 1960 a fost declarată oraş. La 13 septembrie 1944, în timpul ofensivei trupelor maghiare şi germane pe văile râurilor Crişu Alb, Crişu Negru şi Mureş, acestea au împuşcat 15 evrei şi 5 români, act cunoscut sub numele de masacrul de la Luduş. În prezent, oraşul Luduş are în subordine ad-tivă 6 localităţi componente: Avrămeşti, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja şi Roşiori.
Monumente
Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost construită în stilul barocului vienez, în perioada 1892-1893, pe locul uneia mai vechi, din lemn, mistuită de un incendiu în anul 1863. Picturile murale interioare au fost executate în tempera, în anul 1931, de către Francisc H. Herczeg din Târgu Mureş şi restaurate în 1956 de Coriolan Munteanu din Cluj. Biserica a fost restaurată în anii 1995-1999 şi repictată de Vasile Niţulescu. Iconostasul, sculptat în lemn de brad, a fost pictat la Viena de Antonin W. Zeiller şi instalat în 1910 şi repictat de Vasile Niţulescu în 1999; biserica „Sfântul Nicolae” a fost zidită în anii 1927-1930, sfinţită la 23 aprilie 1930, pictată în 1957 de C. Niculescu din Bucureşti şi restaurată în 1998; biserica romano-catolică, în stil baroc (1880-1906); biserica reformată, construită în perioada 1886-1889, în stil neoclasic, renovată în anii 2007-2009; biserica greco-catolică “Sfântul Petru” a fost zidită în anii 1994-1996 şi sfinţită la 6 octombrie 1996. În localitatea componentă Gheja, atestată documentar în 1366, se află conacul „Bánfi”, declarat monument istoric în anul 2004, construit în stil baroc, în 1868, de Györfi de Losád, într-un parc cu arbori ornamentali şi o livadă de pomi fructiferi de 45 ha, intrat în posesia baronului János Bánfi de Losoncz în 1890 şi restaurat în anul 1914. Conacul a fost naţionalizat la 11 iunie 1948, folosit ca sediu al Gospodariei Agricole Colective (G.A.P.) până în 1960, când a fost preluat de Ministerul Sănătăţii şi transformat în spital de neuropsihiatrie, şi retrocedat urmaşilor în anul 2009. La Luduş se află o copie (confecţionată în România) a statuii “Lupa Capitolina”.
About
Luduș town is located in the central-northern part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the south-western extremity of Mureş County, in the central area of the Transilvania Plateau, at the south-eastern foot of the Luduș Hills, at 274 m above sea level, on both banks of the Mureș River, at the confluence with Pârâu de Câmpie, at the intersection of the parallel of 46˚28’40” north latitude with the meridian of 24˚05’46” east longitude, 45 km west-southwest of the municipality of Târgu Mureș. From a demographic point of view, Luduș belongs to the category of small towns, with a population of 17 413 inhabitants (January 1, 2019), of which 8 463 males and 8,950 females. Surface area: 67.3 km2, of which 11.3 km2 are within the urban area; population density: 1541 inhabitants/km2. In the population census of Oct. 20-31, 2011, out of the total of 15 538 inhabitants, 10 108 were Romanians (65.9%), 3 557 Hungarians (23.2%), 964 Roma (6.3%) and 699 (4.6%) belonged to other ethnic groups (Italians, etc.). In terms of religion, the same census registered 9,915 Orthodox (64.9%), 2,601 Reformed (17.0%), 819 Roman Catholics (5.3%), 508 Greek Catholics (3.3%), 310 Pentecostals (2.0%), 176 Seventh Day Adventists (1.1%), 173 Jehovah’s Witnesses (1.1%) and 826 (5.3%) belonged to other denominations (Baptists, Old Rite Christians, Unitarians, etc.), were atheists, of no religion or of undeclared religion. Road junction. Railway station, inaugurated on November 20, 1871, and railway junction at the intersection of the Deda – Reghin – Târgu Mureș – Iernut – Luduș – Aiud – Teiuș – Alba Iulia railway lines (inaugurated on November 20, 1871) and Târgu Mureș – Luduș – Sãrmașu – Lechința – Șieu-Mãgheruș – Bistrița (built in 1886-1888). Natural gas and ballast exploitation. Production of metal consumer goods (heating stoves, metal furniture, etc.) Production of sanitary, office and laboratory furniture, prefabricated concrete, bricks, mattresses, travel and leather goods, harnesses, clothing, detergents, concentrated feed, sweets, milk products, alcoholic beverages, bakery products, etc. The sugar factory, which came into use in 1960 and has been owned by the French company Tereos since 2012, went bankrupt at the beginning of 2022 and was closed permanently on May 25, 2022. Sericulture and pig farms. Beekeeping. Vegetable greenhouses.
History
In the area of Luduș, the following were discovered: the remains of a civil settlement dating from the transition period from the Neolithic to the Bronze Age, belonging to the Coțofeni material culture (2500-1800 BC), fragments of Bronze Age pottery, a necropolis from the Early Iron Age/Hallstatt (1200-400 BC), a Roman monetary hoard from the 2nd century AD, traces of a Roman civil settlement from the 2nd-3rd centuries and of a Roman castrum (where units of the 13th Geminian Legion were stationed) and two necropolises from the 4th-4th and 11th-12th centuries. In the 9th century, this area was part of Gelu’s voivodate (the area administered by a voivode), in the 10th-12th centuries the settlement of Luduș was a serf village (working on the estate of a Hungarian nobleman), and in April 1241, it was devastated by the great Mongol invasion. The first documentary record of the village, with the name Ludas, dates back to 1333, 1377 (in a deed of sale-purchase of the Ludas estate between two Hungarian nobles), 1461 and 1733. Subsequently, the locality appears with the spellings Ludos (1750), Maros-Ludos (1760-1854), Ludoșul pe Mureș (1920) and Luduș (from 1928). After the Peace of Carlowitz (January 16/26 , 1699), when the Ottoman Porte recognized the Habsburg Empire gaining possession of Transylvania, the locality was part of the Habsburg Empire until 1867, and then, between May 27/June 8 1867 and December 1, 1918, it was part of Austro-Hungarian Empire (the Austro-Hungarian pact of February 5/17 , 1867. During 1903-1905, several Hungarian families settled in Luduș. At the end of the 19th century, Luduș was an urban commune (town), between 1918 and 1960 it was a rural commune, and in 1960 it was declared a town. On September 13, 1944, during the attack of the Hungarian and German troops on the valleys of the Crișu Alb, Crișu Negru and Mureș rivers, 15 Jews and 5 Romanians were mortally shot, an act known as the Luduș massacre. Today, the town of Luduș administers 6 localities: Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja and Roșiori.
Monuments
“Saints Peter and Paul” Orthodox church, built in the Viennese Baroque style between 1892 and 1893, on the site of an older wooden church that was destroyed by fire in 1863. The interior murals were painted in tempera in 1931 by Francisc H. Herczeg from Târgu Mureș and restored in 1956 by Coriolan Munteanu from Cluj. The church was restored in 1995-1999 and repainted by Vasile Nițulescu. The iconostasis, carved in pine wood, was painted in Vienna by Antonin W. Zeiller and installed in 1910 and repainted by Vasile Nițulescu in 1999. The “Saint Nicholas” church built in 1927-1930, consecrated on April 23, 1930, painted in 1957 by C. Niculescu from Bucharest and restored in 1998; the Roman Catholic church, in Baroque style (1880-1906); the Reformed church, built in 1886-1889, in neoclassical style, renovated in 2007-2009; “Saint Peter” Greek Catholic church built in 1994-1996, consecrated on october 6, 1996. The “Bánfi” mansion in the component locality of Gheja (mentioned for the first time in a document in 1366), declared a historical monument in 2004, built in Baroque style in 1868 by Györfi of Losád, located in a park with ornamental trees and a 45 ha fruit orchard; it became Baron János Bánfi of Losoncz’s property in 1890 and was restored in 1914. The mansion was nationalized (became state property) on June 11 , 1948, and subsequently was used as the headquarters of the Collective Farm Household until 1960, when it was taken over by the Ministry of Health and transformed into a neuropsychiatric hospital; it was eventually returned to the right heirs in 2009. Luduș is home to a copy (made in Romania) of the “Lupa Capitolina” statue.
Back to Romanian version