Lipova

Date generale

Oraşul Lipova se află în extremitatea de Vest a României, în partea de Sud a judeţului Arad, extins pe ambele maluri ale râului Mureş, la poalele de Sud Vest ale Munţilor Zarand, la 153 m altitudine, la 35 km Sud-Sud Est de municipiul Arad. Din punct de vedere demografic, Lipova face parte din categoria oraşelor mici cu o populaţie de 10 913 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 5 271 locuitori de sex masculin şi 5 642 locuitori de sex feminin. Dacã raportãm suprafaţa oraşului în intravilan, respectiv  8,9 kmp, la numarul total al populaţiei rezultã o densitate de 1 226 locuitori pe kmp. Din punct de vedere etnic, în oraşul Lipova majoritatea locuitorilor sunt români aşa dupã cum reiese din datele recensãmântului populaţiei din anul 2002. Astfel, din totalul de 11 236 locuitori (cât numãra oraşul în anul 2002), 10 349 locuitori erau români (92,1%), iar restul erau maghiari (491 persoane, respectiv  4,37%), ţigani (113 locuitori, 1,0%) şi 283 locuitori de alte etnii (2,53%). La acelaşi recensamânt s-au înregistrat 8 767 locuitori de religie ortodoxã (78,3%), 1 016 penticostali (9,0%), 915 romano-catolici (8,1%) şi 538 locuitori de alte confesiuni (4,6%). Oraşul Lipova este un important nod rutier al judeţului Arad şi dispune de o staţie de cale feratã. Cele câteva întreprinderi industriale care au mai rãmas dupã anul 1989 produc vagoane de cale feratã, maşini şi utilaje diverse, mobilã, module electronice, încãlţãminte, preparate din carne şi lapte etc. Fosta fabricã de strunguri este în prezent dezafectatã. Lipova este, totodatã, un important centru viticol. Bazinul pomicol al Lipovei, cu plantaţii de meri, peri, pruni, piersici ş.a. a fost lichidat, iar Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolã desfiinţatã. În oraşul Lipova funcţioneazã o Staţie de îmbuteliere a apelor  minerale, un Muzeu de istorie, etnografie şi artã medievalã (inaugurat în 1952 şi adãpostit, din 1958, în castelul “Misici”), un Muzeu cu colecţii de artã – colecţii care au aprţinut Eleonorei Costescu şi lui Vasile Varga. Oraşul Lipova are statut de staţiune balneoclimatericã, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, slab radioactive  indicate în tratarea bolilor cardio-vasculare, a celor hepato-biliare ş.a.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite vestigii romane (monede, monumente funerare etc.). Localiatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, în anul 1245 într-un act emis de regale ungur Béla IV prin care acesta dãdea ordin sã se refacã cetatea distrusã de invazia tãtarã din anul 1241. În 1315, aşezarea apare consemnatã cu numele Lipva, iar în 1440 a fost declaratã oraş liber. În perioadele 1552-1595 şi 1613-1718 Lipova s-a aflat sub stãpânire turceascã, dupã care a intrat sub stãpânire habsburgicã pânã în anul 1918. Între 1718 şi 1736 la Lipova au fost colonizate peste 200 de familii de germani, urmate de altele în anii 1752-1764, 1770 şi 1775. În prezent, oraşul Lipova are în subordine administrativã  localitãţile componente  Radna şi Şoimoş.

Monumente

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, în prezent declaratã  monument  istoric, a fost construitã în mai multe faze: în 1338 s-a realizat pronaosul şi jumãtate din navã, în 1732 s-au efectuat unele reparaţii, în anii 1792-1797 a fost prelungitã biserica şi s-a ridicat turla, iar în 1928 s-au adãugat galeriile interioare. Picturile murale interioare au fost executate în anul 1500 (lângã intrarea în navã), iar în perioada 1732-1735 biserica a fost pictatã la interior şi la exterior de zugravul Nedelcu; Bazarul turcesc “Sub Dughene”, declarat  monument  istoric,  dateazã din secolul 17, are faţadele susţinute de opt pilaştrii cilindrici, masivi, legaţi între ei prin arcade. În prezent aici se aflã diferite spaţii comerciale; castelul “Misici”, construit  în secolul 19, în stilul barocului târziu. În localitatea componentã  Şoimoş se aflã ruinele unei cetãţi medievale  construitã în perioada 1235-1270 şi menţionatã  documentar în 1278 când se afla sub autoritatea  cneazului  Bann  Pavel. Cetatea s-a aflat o periodã de timp în stãpânirea  voievodului  Iancu de Hunedoara care a refãcut-o  în anii 1440-1446. Tot la Şoimoş  existã  biserica  “Buna Vestire”  datând din anul 1792, cu iconostas  pictat  în 1875 de Nicolae Popescu şi picturi  murale  interioare  executate  în 1923. În localitatea  componentã  Radna  exista  biserica  mãnãstirii  romano-catolice  “Sfânta Maria”  ziditã  în perioada 1756-1782 şi pictatã în 1902 de Jószef Krichler din Budapesta. Turlele bisericii au fost supraînãlţate  în anul 1911. Biserica are un altar realizat  în secolul 17 din marmurã de Carrara, în stilul Renaşterii târzii pe care se aflã icoana  Sfintei  Maria. Mânãstirea de la Radna a fost întemeiatã  în 1551 de cãlugãrii franciscani veniţi din Bosnia, iar clãdirile anexe au fost construite în etape în perioada 1727-1826. La Radna se mai aflã şi casa în care a poposit , în august 1849, generalul polonez Josef Bém, unul dintre conducãtorii armatei revoluţionare ungare.