Haţeg

Date generale

Oraşul Haţeg se află în partea central-vestică a României, în zona central-sudică a judeţului Hunedoara, situat în depresiunea cu acelaşi nume, pe râul Breazova, la 350 m altitudine, la 44 km Sud de municipiul Deva. Din  punct de vedere demografic, Haţegul face parte din categoria oraşelor mici cu o populaţie de 10 863 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 5 193 de sex masculin şi 5 670 feminin. Dacã raportãm numãrul locuitorilor la suprafaţa oraşului în intravilan (6,2 km2) rezultã o densitate de 1 752 locuitori pe km2. Oraşul Haţeg este unul dintre principalele noduri feroviare şi rutiere ale judeţului Hunedoara. Activitatea economicã a oraşului se remarcã prin existenţa unei hidrocentrale cu o putere instalatã de 15,9 MW, intratã în funcţiune în 1990, a unor fabrici de confecţii textile şi de confecţii metalice, de prelucrare a lemnului, a lânii şi de produse alimentare (preparate din carne şi lapte, conserve de legume şi fructe, bere ş.a.). Abator. Ferme de creştere a bovinelor şi a melcilor. Centru pomicol. Muzeu etnografic (inaugurat în 1967) cu piese caracteristice Ţãrii Haţegului. În pãdurea Slivuţ (40 ha), declaratã rezervaţie forestierã,  situatã în apropierea oraţului Haţeg, se aflã o colonie naturalã de zimbri înfiinţatã la 12 noiembrie 1958 cu o pereche de zimbri aduşi din Polonia, care ulterior s-au înmulţit ajungând în 1979 la 12 exemplare; în prezent sunt doar patru zimbri.

Istoric

În perimetrul oraşului au fost descoperite un coif celtic din bronz, datând din secolul 4 î.Hr., şi capul unei statuete din marmurã – reprezentare a lui Serapis (divinitate greco-egipteanã) – , datând din epoca romanã. Localitatea Haţeg apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, în 1247, în Diploma Cavalerilor Ioaniţi, cu numele Terra Hatzog, iar apoi în 1315 cu toponimul Villicus de Hatzak. În 1360, Haţeg era consemnat ca district, iar în 1398 a devenit sediul unei cetãţi regale în care îşi avea reşedinţa castelanul (reprezentantul voievodului). În 1439 Haţegul a cãpãtat statutul de oraş (oppidum), iar în 1764 a devenit oraş grãniceresc în care a funcţionat, în perioada 1765-1851, Compania a II-a de graniţã a Regimentului I de graniţã de la Orlat. În prezent, oraşul Haşeg are în subordine administrativã localitatea componentã Nãlaţvad şi satele Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus.

Monumente

Bisericile ortodoxe cu hramurile “Sfântul Nicolae” (1821-1828, pictatã în anii 1994-1995) şi “Sfânta Treime” (1824-1829); biserica romano-catolicã “Sfântul Ioan Botezãtorul” (1745, renovatã în 1893 şi reparatã în anii 1970-1990); biserica reformatã (secolul  19); Sinagoga (1864). În localitatea componentã Nãlaţvad existã ruinele unei biserici ortodoxe din secolul 16 şi ale unui castel din secolul 19, iar în satul Silvaşu de Sus se aflã mãnãstirea Prislop (vezi mãnãstirea Prislop).