Date generale
Oraşul Beclean se află în partea de Nord-Nord Vest a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Sud Vest a judeţului Bistriţa-Năsăud, pe valea râului Someşu Mare, la confluenţa cu râul Şieu, în arealul de Nord al Podişului Transilvaniei (între Dealurile Ciceului şi Lechinţei), la 252 m altitudine, la intersecţia paralelei de 47°10’47” latitudine nordică cu meridianul de 24°10’47” longitudine estică, la 36 km Nord Vest de municipiul Bistriţa. Din punct de vedere demografic, Beclean face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 12 328 loc. (1 ian. 2019), din care 5 984 loc. de sex masc. şi 6 344 fem. Supr.: 59,6 km2, din care 9,6 km2 în intravilan; densitatea: 1 284 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 10 628 loc., 8 343 de persoane erau români (78,5%), 1 446 maghiari (13,6%), 408 rromi (3,8%) şi 431 loc. (4,1%) aparţineau altor etnii (germani, ucraineni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 7 218 ortodocşi (67,9%), 1 216 reformaţi (11,4%), 854 penticostali (8,0%), 294 greco-catolici (2,8%), 146 baptişti (1,4%), 145 romano-catolici (1,4%), 144 adventişti de ziua a şaptea (1,4%) şi 611 loc. (5,7%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, mozaici, creştini după evanghelie, evanghelişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod feroviar (staţia de cale feratã a fost inauguratã la 3 mai 1886) şi rutier. Exploatãri de balast. Industria metalurgicã (oţel moale, laminate subţiri – sârmã, cuie, caiele, plase din sârmã), din 1977, de prelucrare a lemnului (cherestea, mobilã), a materialelor de construcţie (prefabricate din beton, cãrãmidã, ţiglã), textilã (ţesãtorie de in şi cânepã, covoare, mochete) şi alimentarã (semipreparate din legume şi fructe, preparate din carne si lapte, produse de panificaţie etc.). Topitorie de in şi cânepã. Fabricã de nutreţuri combinate. Centru pomicol. Complex de depozitare a legumelor şi fructelor (din 1981). Fermã de creştere a bovinelor. În anul 1970, la Beclean a fost instalat un depozit de armãsari, iar în anul 1978 a fost înfiinţată herghelia propriu-zisã, în cadrul căreia se cresc cai din rasele Semigreul românesc, iar din anul 1993 s-a trecut şi la creşterea şi ameliorarea rasei Lipiţan, cu precădere cai Lipiţan de culoare neagră (lucru rar întâlnit) şi maronie (murg), destinaţi sportului ecvestru şi pentru agrement. Calul Lipiţan, având o conformaţie armonioasã, un mers elegant şi fiind blând, docil şi cu un temperament vioi, este folosit de marile şcoli de dresaj academic din lume, printre care şi Şcoala spaniolã de cãlãrie de la Viena, înfiinţată în anul 1735 de către Carol al VI-lea, Împăratul Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germanã în perioada 12 octombrie 1711 – 1 octombrie 1740, aceasta fiind cea mai veche Şcoală de călărie din lume. Herghelia Beclean dispune de un depozit de armãsari de montã publicã, precum şi de o bazã hipicã şi de antrenament. Muzeul “Casa de vânătoare”, adăpostit în clădirea casei de vânătoare a familiei Bethlen. Spital (din 1984).
Istoric
În arealul oraşului Beclean au fost descoperite vestigii din Epocile Neoliticã şi a Bronzului (sec. 13 î.Hr.), din perioadele dacicã şi romanã, precum şi unele indicii de acum circa 3000 de ani în urmã cã aici se exploata sarea. Sãpãturile arheologice au mai scos la ivealã urmele unei cetãţi dacice pe Dealul Bileag. În anul 2006 au fost descoperite diverse instalaţii din lemn şi unelte de minerit pentru exploatarea sãrii. Menţionat documentarã, prima oarã, ca aşezare ruralã, la 13 nov. 1235, într-un document papal, apoi în 1305, cu toponimul Bethlem şi în luna mai 1438, când regele Albert de Habsburg a aprobat construirea unei cetãţi (terminatã în 1543 şi demolatã în 1712), iar în secolele 17–18 aşezarea este amintitã ca posesiune nobiliarã a familiei Bethlen (Villa Bethlen). În anul 1717, localitatea a fost devastatã de invazia tãtarã. Comuna Beclean a fost declaratã oraş la 17 febr. 1968 prin unirea satelor Beclean, Beclenuţ şi Valea Viilor. Oraşul Beclean are în subordine ad-tivã 3 sate: Coldău, Figa, Rusu de Jos.
Monumente
Bisericã din sec. 15, în stil gotic, declaratã monument istoric în anul 2015, azi aparţinând cultului reformat-calvin, în care se aflã mormintele unor membri ai familiilor Bethlen şi Bánffi. Posedã o orgã instalatã în 1877; castelul „Bethlen András”, cu elemente de arhitecturã barocã, a fost construit în anii 1768-1769, renovat în 1794 şi 1840, declarat monument istoric, azi sediul Liceului Tehnologic Agricol; castelul contelui “Bethlen Pál”, a fost construit la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 (pe locul unuia din secolul 17), dupã planul arhitectului Mór Kallina, azi declarat monument istoric, iar din 1990 adãposteşte sediul Primãriei oraşului Beclean; castelul “Bethlen László”, a fost construit în secolul 19, iar în 1929 a fost supus unor modificãri radicale, azi este sediul Şcolii Generale “Grigore Silaşi”; castelul “Bethlen Béla”, dateazã din anul 1929, azi sanatoriu; Biserica romano-catolicã “Sfântul Ştefan”, în stil gotic (sec. 19); Biserica ortodoxã cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construitã în anii 1800-1804 pe locul uneia din lemn care data din 1734, restauratã în perioada 1954-1961, demolatã în 1974 şi reconstruitã ulterior (23 m lungime, 10 m lãţime şi turlã de 12 m înãlţime), pictatã de Vasile Moţoc şi sfinţitã la 4 nov. 1979. A fost supusã unor reparaţii capitale în anul 2012, iar picturile murale interioare au fost refãcute în 2015; Catedrala ortodoxã cu dublu hram -“Sfântul Apostol Andrei” şi “Sfinţii Martiri Brâncoveni”, construitã în perioada 1997-2010, dominatã de douã turle gemene la faţadã, cu rol de clopotniţe, şi de o turlã centralã, rotundã, masivã, plasatã pe naos. Catedrala a fost pictatã în anii 2010-2013 şi sfinţitã la 27 dec. 2020; Biserica greco-catolicã “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (2000-2019); fosta casã de vânãtoare „Bethlen” (sec. 18), azi muzeu de vânătoare; Puntea suspendatã peste râul Someşu Mare (144 m lungime); Podul de piatrã peste râul Someşu Mare, construit în anii 1839-1846.