Gura Humorului

Date generale

Oraşul Gura Humorului se află în extremitatea de Nord-Nord Est a României, în provincia istorică Bucovina, în partea central-sudică a judeţului Suceava, în mica depresiune cu acelaşi nume, la poalele de Sud Est  ale Obcinei Mari, la 490 m altitudine, în zona de confluenţă a pârâului Humor cu râul Moldova, la intersecţia paralelei de 47°33’14” latitudine nordică cu meridianul de 25°53’21” longitudine estică, la 35 km Sud Vest de municipiul Suceava. Din punct de vedere demografic, Gura Humorului face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 17 449 locuitori (la 1 ian. 2019), din care 8 460 loc. de sex masc. şi 8 989 fem. Dacã ne referim la datele statistice privitoare la componenţa etnicã a populaţiei oraşului, constatãm cã la recensãmântul din dec. 1930, din totalul de 6 042 locuitori, se înregistrau 2 425 de persoane de etnie germanã (40,1%), 1 951 evrei (32,3%), 1 357 români (22,5%), 161 poloni (2,7%), 61 ucraineni (1,0%) şi 87 loc. (1,4%) aprtineau altor etnii (slovaci, armeni ş.a.). Dupã 81 de ani, la recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 13 667 loc., 12 324 de persoane (90,2%) erau români, 218 rromi (1,6%), 54 germani (0,4%), 34 poloni (0,2%) şi 1 037 loc. (7,6%) aparţineau altor etnii (ucraineni, ruşi-lipoveni, maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt, din 20-31 oct. 2011, s-au înregistrat 11 864 ortodocşi (86,8%), 346 romano-catolici (2,5%), 276 penticostali (2,0%) şi 1 181 loc. (8,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, creştini de rit vechi, Martorii lui Iehova, creştini dupã evanghelie, baptişti, greco-catolici, evanghelişti, reformaţi ş.a), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Oraşul Gura Hunorului dispune de o staţie de cale feratã, inauguratã în 1888, şi de un helioport. Principalele produse realizate de agenţii economici din Gura Humorului sunt; fire de bumbac, mobilã, articole tehnice din cauciuc, articole de îmbrãcãminte, mãturi şi perii, produse alimentare ş.a. În oraş existã Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina, înfiinţat în 1958 de profesorul Constantin Scorţaru, ca muzeu de etnografie, reamenajat şi inaugurat oficial la 14 nov. 2004, cu peste 6 500 de exponate, grupate pe mai multe sãli (sala de etongrafie, cu peste 3 200 de obiecte, sala de artã plasticã bucovineanã contemporanã, înfiinţatã pe baza unei colecţii de 326 de lucrãri donate de pictorul român George Cotos din Franţa şi inauguratã la 1 mai 2000, sala de lucrãri de artã graficã satiricã în care sunt expuse peste 3 000 de lucrãri etc.), Biblioteca orãşeneascã, înfiinţatã în 1950, azi cu peste 42 200 de volume, Casa de Culturã, situatã în fosta clãdire a Sinagogii evreieşti, cumpãratã de Primãria oraşului în anul 1968, Parcul dendrologic “Ariniş” , extins pe 25 ha, cu 267 de specii de arbori şi arbuşti, Complexul sportiv, cu piscinã acoperitã, de dimensiuni olimpice, inauguratã la 1 mai 2000, un bazin de înot pentru copii şi un patinoar artificial. În apropiere de oraş existã o pârtie de schi cu o lungime de 1 478 m şi o diferenţã de nivel de 285 m, dotatã cu telescaun (1 332 m lungime), instalaţie de iluminat pe timp de noapte şi cu instalaţie de produs zãpadã artificialã, datã în folosinţã în anul 2010. La Gura Humorului are loc anual (din anul 1994), în luna iulie, Festivalul internaţional de caricaturã şi literaturã umoristicã. La 1 martie 2005, oraşul Gura Humorului a fost declarat staţiune turisticã de interes naţional.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, la 26 februarie 1490 într-un act emis de cancelaria domneascã a lui Ştefan cel Mare. O datã cu ocuparea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic, în 1775, aşezarea a rãmas sub stãpânire austriacã pânã în 1918. La 10 septembrie 1782, Comandamentul militar austriac, instalat iniţial în satul Vama, a fost mutat la Gura Humorului, unde a construit o fortãreaţã, iar la 10 oct. 1782 s-a stabilit sediul trupelor de graniţã. Dupã anul 1800, la Gura Humorului s-au stabilit mai multe familii de germani, poloni, evrei, armeni, ucraineni ş.a. care, în 1835, au creat o colonie de sine stãtãtoare cu numele Bori (frecvent menţionatã şi cu toponimul Boureni). În anul 1835, localitatea a fost legată telegrafic cu Viena, în 1880, satul Bori a fost ridicat la rang de târg, în 1893 a devenit reşedinţa unui district, iar în anul 1904 a fost declarat oraş. La 11 mai 1899, târgul Gura Humorului a fost mistuit, în mare parte (peste 400 de case) de un incendiu provocat de o gospodină, care nu a supravegheat focul pe care-l făcuse în curtea casei pentru producerea săpunului. În prezent Gura Humorului are în subordine administrativã localitatea componentã Voroneţ.

Monumente

Biserica ortodoxã cu hramul “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena” a fost construitã în perioada 1862-1867 de cãtre comunitatea armeanã de atunci. Distrusã în mare parte în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, biserica a fost reconstruitã ulterior cu contribuţia bãneascã a credincioşilor ortodocşi şi sfinţitã la 1 iulie 1973. Biserica a fost repictatã la interior în anii 1995-1996 de Nicolae Gavrilean şi resfinţitã la 19 mai 1996; biserica ortodoxã “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ziditã între 29 sept. 1876 şi 15 oct. 1885 (când a fost şi sfinţitã); biserica romano-catolicã “Preasfânta Treime”, de mari dimensiuni (33 m lungime, 10 m lãţime şi 30 m înãlţime), a fost construitã în anii 1806-1811, în apropierea capelei care data din anul 1775, pentru comunitatea romano-catolicã înfiinţatã la 1 apr. 1787 prin Decret imperial. Clãdirea bisericii a fost reparatã şi extinsã în anul 1895, dar afectatã de incendiul din 11 mai 1899 şi reparatã ulterior. Biserica posedã o orgã, construitã în Austria, în anul 1890, de firma Rieger Jägerndorf, cu 522 de tuburi, 54 de clape şi pedalier cu 27 de taste; Sinagogã construitã în anul 1871 de cãtre omul de afaceri Wolf Kleinberg, refacutã la începutul secolului 20 şi vândutã Primãriei oraşului în anul 1968; clãdirea Primãriei (1901), declaratã monument istoric; clãdirea fostei Judecãtorii (1904), în prezent este sediul Muzeului etnografic, azi declaratã monument istoric; bustul preotului Simeon Cobilanschi, dezvelit în anul 1998, operã în bronz a sculptorului Alexandru Siminic, aflat în curtea bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”; bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, realizat în Ucraina şi dezvelit în anul 2003. În localitatea componentã Voroneţ se aflã celebra mãnãstire Voroneţ (de maici) cu biserica “Sfântul Gheorghe” (→ Mãnãstirea Voroneţ). În arealul oraşului Gura Humorului existã Rezervaţia paleontologicã “Piatra Pinului” (1,40 ha), cu resturi de peşti fosilizaţi, scoici, corali ş.a. şi Rezervaţia naturalã “Piatra Şoimului” (0,50 ha) cu numeroase stânci, aflatã în interiorul pãdurii, ambele declarate arii protejate în martie 2000.