Gura Humorului

Date generale

Oraşul Gura Humorului se află în extremitatea de Nord-Nord Est a României, în provincia istorică Bucovina, în judeţul Suceava, în mica depresiune cu acelaşi nume, la poalele de Sud Est  ale Obcinei Mari, la 490 m altitudine, în zona de confluenţă a pârâului Humor cu râul Moldova, la intersecţia paralelei de 47°32′ latitudine nordică cu meridianul de 25°54′ longitudine estică, la 38 km Sud Vest de municipiul Suceava. Din punct de vedere demografic, Gura Humorului face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 15 638 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 7 530 de sex masculin şi 8 108 feminin. Dacã ne referim la datele statistice privitoare la componenţa etnicã a populaţiei oraşului, constatãm cã la recensãmântul din anul 1930, din totalul de 6 042 locuitori, se înregistrau 2 425 locuitori de etnie germanã (40,13%), 1 951 evrei (32,29%), 1 357 români (22,45%), 161 poloni (2,66%), 61 ucraineni (1%), 17 cehi şi slovaci, 11 armeni ş.a. Dupã 72 de ani, la recensãmântul populaţiei din anul 2002, componenţa etnicã era cu totul diferitã faţã de anul 1930, astfel cã din totalul de 15 656 locuitori, 14 974 erau români (95,64%), 396 rromi (2,52%),129 germani (0,82%), 69 poloni (0,44%) şi 88 aparţinând altor etnii (0,58%). Dacã raportãm numãrul total al populaţiei (15 638 locuitori) la suprafaţa oraşului în intravilan (33,7 kmp) rezultã o densitate de 464 locuitori pe kmp. Oraşul Gura Hunorului dispune de o staţie de cale feratã, inauguratã în 1888, de un Muzeu etnografic (inaugurat în 1958) cu peste 3 000 de exponate, de un parc dendrologic, extins pe 25 ha, cu 267 de specii de arbori şi arbuşti, de un complex sportiv, dat în folosinţã la 1 mai 2010, cu piscinã acoperitã, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot pentru copii şi patinoar artificial. În apropiere de oraş existã o pârtie de schi cu o lungime de 1 478 m şi o diferenţã de nivel de 285 m, dotatã cu telescaun (1 332 m lungime), instalaţie de iluminat pe timp de noapte şi cu instalaţie de produs zãpadã artificialã. La Gura Humorului are loc anual (din anul 1994), în luna iulie, Festivalul internaţional de caricaturã şi literaturã umoristicã. În anul 2005, oraşul Gura Humorului a fost declarat staţiune turisticã de interes naţional.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documentar pentru prima oarã la 26 februarie 1490 într-un act emis de cancelaria domneascã a lui Ştefan cel Mare. O datã cu ocuparea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic, în 1775, aşezarea a rãmas sub stãpânire austriacã pânã în 1918. La 10 septembrie 1782, Comandamentul militar austriac, instalat iniţial în satul Vama, a fost mutat la Gura Humorului unde a construit o fortãreaţã. Dupã anul 1800, la Gura Humorului s-au stabilit mai multe familii de germani, poloni, evrei, armeni, ucraineni ş.a. care, în 1835, au creat o colonie de sine stãtãtoare cu numele Bori. În 1835, localitatea Gura Humorului a fost legată telegrafic cu Viena, iar în anul 1904 a fost declaratã oraş.În prezent Gura Humorului are în subordine administrativã localitatea componentã Voroneţ.

Monumente

Biserica “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena”, a cãrei zidire s-a terminat în anul 1862, a fost construitã de comunitatea armeanã de atunci. Distrusã în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, biserica a fost reconstruitã ulterior cu contribuţia bãneascã a credincioşilor ortodocşi şi sfinţitã la 1 iulie 1973. Biserica a fost repictatã la interior în anii 1995-1996 de Nicolae Gavrilean; clãdirea fostei Judecãtorii (1904), în prezent este sediul Muzeului etnografic. În localitatea componentã Voroneţ se aflã celebra mãnãstire Voroneţ (de maici) cu biserica “Sfântul Gheorghe”.