Gura Humorului

Date generale

Oraşul Gura Humorului se află în extremitatea de Nord-Nord Est a României, în provincia istorică Bucovina, în partea central-sudică a judeţului Suceava, în mica depresiune cu acelaşi nume, la poalele de Sud Est  ale Obcinei Mari, la 490 m altitudine, în zona de confluenţă a pârâului Humor cu râul Moldova, la intersecţia paralelei de 47°33’14” latitudine nordică cu meridianul de 25°53’21” longitudine estică, la 35 km Sud Vest de municipiul Suceava. Din punct de vedere demografic, Gura Humorului face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 17 449 locuitori (la 1 ian. 2019), din care 8 460 loc. de sex masc. şi 8 989 fem. Dacã ne referim la datele statistice privitoare la componenţa etnicã a populaţiei oraşului, constatăm că la recensământul din dec. 1930, din totalul de 6 042 locuitori, se înregistrau 2 425 de persoane de etnie germanã (40,1%), 1 951 evrei (32,3%), 1 357 români (22,5%), 161 poloni (2,7%), 61 ucraineni (1,0%) şi 87 loc. (1,4%) aprtineau altor etnii (slovaci, armeni ş.a.). Dupã 81 de ani, la recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 13 667 loc., 12 324 de persoane (90,2%) erau români, 218 rromi (1,6%), 54 germani (0,4%), 34 poloni (0,2%) şi 1 037 loc. (7,6%) aparţineau altor etnii (ucraineni, ruşi-lipoveni, maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, din 20-31 oct. 2011, s-au înregistrat 11 864 ortodocşi (86,8%), 346 romano-catolici (2,5%), 276 penticostali (2,0%) şi 1 181 loc. (8,7%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, creştini de rit vechi, Martorii lui Iehova, creştini după evanghelie, baptişti, greco-catolici, evanghelişti, reformaţi ş.a), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Gura Hunorului dispune de o staţie de cale ferată, inauguratã în 1888, şi de un helioport. Principalele produse realizate de agenţii economici din Gura Humorului sunt; fire de bumbac, mobilã, articole tehnice din cauciuc, articole de îmbrăcăminte, mături şi perii, produse alimentare ş.a. În oraş există Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina, înfiinţat în 1958 de profesorul Constantin Scorţaru, ca muzeu de etnografie, reamenajat şi inaugurat oficial la 14 nov. 2004, cu peste 6 500 de exponate, grupate pe mai multe săli (sala de etongrafie, cu peste 3 200 de obiecte, sala de artă plastică bucovineană contemporană, înfiinţată pe baza unei colecţii de 326 de lucrări donate de pictorul român George Cotos din Franţa şi inaugurată la 1 mai 2000, sala de lucrări de artă grafică satirică în care sunt expuse peste 3 000 de lucrări etc.), Biblioteca orăşenească, înfiinţată în 1950, azi cu peste 42 200 de volume, Casa de Cultură, situată în fosta clădire a Sinagogii evreieşti, cumpărată de Primãria oraşului în anul 1968, Parcul dendrologic “Ariniş” , extins pe 25 ha, cu 267 de specii de arbori şi arbuşti, Complexul sportiv, cu piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, inauguratã la 1 mai 2000, un bazin de înot pentru copii şi un patinoar artificial. În apropiere de oraş există o pârtie de schi cu o lungime de 1 478 m şi o diferenţă de nivel de 285 m, dotată cu telescaun (1 332 m lungime), instalaţie de iluminat pe timp de noapte şi cu instalaţie de produs zăpadă artificială, dată în folosinţă în anul 2010. La Gura Humorului are loc anual (din anul 1994), în luna iulie, Festivalul internaţional de caricatură şi literaturã umoristicã. La 1 martie 2005, oraşul Gura Humorului a fost declarat staţiune turistică de interes naţional.

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, pentru prima oară, la 26 februarie 1490 într-un act emis de cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare. O dată cu ocuparea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic, în 1775, aşezarea a rămas sub stăpânire austriacă pânã în 1918. La 10 septembrie 1782, Comandamentul militar austriac, instalat iniţial în satul Vama, a fost mutat la Gura Humorului, unde a construit o fortăreaţă, iar la 10 oct. 1782 s-a stabilit sediul trupelor de graniţã. După anul 1800, la Gura Humorului s-au stabilit mai multe familii de germani, poloni, evrei, armeni, ucraineni ş.a. care, în 1835, au creat o colonie de sine stãtãtoare cu numele Bori (frecvent menţionată şi cu toponimul Boureni). În anul 1835, localitatea a fost legată telegrafic cu Viena, în 1880, satul Bori a fost ridicat la rang de târg, în 1893 a devenit reşedinţa unui district, iar în anul 1904 a fost declarat oraş. La 11 mai 1899, târgul Gura Humorului a fost mistuit, în mare parte (peste 400 de case) de un incendiu provocat de o gospodină, care nu a supravegheat focul pe care-l făcuse în curtea casei pentru producerea săpunului. În prezent Gura Humorului are în subordine administrativă localitatea componentă Voroneţ.

Monumente

Biserica ortodoxă cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a fost construită în perioada 1862-1867 de către comunitatea armeană de atunci. Distrusă în mare parte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, biserica a fost reconstruită ulterior cu contribuţia bănească a credincioşilor ortodocşi şi sfinţită la 1 iulie 1973. Biserica a fost repictată la interior în anii 1995-1996 de Nicolae Gavrilean şi resfinţită la 19 mai 1996; biserica ortodoxă “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, zidită între 29 sept. 1876 şi 15 oct. 1885 (când a fost şi sfinţită); biserica romano-catolică “Preasfânta Treime”, de mari dimensiuni (33 m lungime, 10 m lăţime şi 30 m înălţime), a fost construită în anii 1806-1811, în apropierea capelei care data din anul 1775, pentru comunitatea romano-catolică înfiinţată la 1 apr. 1787 prin Decret imperial. Clădirea bisericii a fost reparată şi extinsă în anul 1895, dar afectatã de incendiul din 11 mai 1899 şi reparatã ulterior. Biserica posedă o orgă, construitã în Austria, în anul 1890, de firma Rieger Jägerndorf, cu 522 de tuburi, 54 de clape şi pedalier cu 27 de taste; Sinagogă construitã în anul 1871 de către omul de afaceri Wolf Kleinberg, refacută la începutul secolului 20 şi vândută Primăriei oraşului în anul 1968; clãdirea Primãriei (1901), declaratã monument istoric; clãdirea fostei Judecãtorii (1904), în prezent este sediul Muzeului etnografic, azi declaratã monument istoric; bustul preotului Simeon Cobilanschi, dezvelit în anul 1998, operă în bronz a sculptorului Alexandru Siminic, aflat în curtea bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”; bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, realizat în Ucraina şi dezvelit în anul 2003. În localitatea componentã Voroneţ se află celebra mănăstire Voroneţ (de maici) cu biserica “Sfântul Gheorghe”. În arealul oraşului Gura Humorului există Rezervaţia paleontologicã “Piatra Pinului” (1,40 ha), cu resturi de peşti fosilizaţi, scoici, corali ş.a. şi Rezervaţia naturală “Piatra Şoimului” (0,50 ha) cu numeroase stânci, aflată în interiorul pădurii, ambele declarate arii protejate în martie 2000.