Buşteni

Date generale

Oraşul Buşteni se află în partea central-sudică a României, în provincia istorică Muntenia, în extremitatea de Nord-Vest a judeţului Prahova, pe cursul superior al Văii Prahova, la poalele masivului Caraiman din M-ţii Bucegi (Carpaţii Meridionali) şi la cele ale M-ţilor Baiu din Carpaţii Orientali (respectiv cartierul Zamora), la 880-940 m alt., la intersecţia paralelei de 45º24’42” latitudine nordică cu meridianul de 25º32’14” longitudine estică, la 73 km Nord-Vest de municipiul Ploieşti şi la135 km Nord-Vest de capitala tării, municipiul Bucureşti; 9 555 loc. (1 ian. 2019), din care 4 566 loc. de sex masc. şi 4 989 fem. Supr.: 77,1 km2, din care 7,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 346 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 894 loc., 8 390 de persoane erau români (94,3%), 72 rromi (0,8%) şi 432 loc. (4,9%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 8 291 ortodocşi (93,2%), 33 adventişti de ziua a şaptea (0,4%) şi 570 loc. (6,4%) aparţineau altor confesiuni (romano-catolici, penticostali, Martorii lui Iehova, baptişti, creştini dupã evanghelie, reformaţi, greco-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale feratã, inauguratã la 10 iun. 1879, pe linia Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Predeal – Braşov. Fabrici de hârtie, intratã în funcţiune în 1882 (azi modernizatã), de var hidraulic şi de cherestea. Produse de panificaţie. Oraşul Buşteni este, totodatã, o importantã staţiune balneoclimatericã şi de odihnã, de interes general, cu funcţionare permanentã, cu climat montan, tonic-stimulant, cu aer curat, ozonizat, lipsit de praf şi alergeni, cu efecte curative în tratarea nevrozelor astenice, a stãrilor de debilitate, a surmenajului fizic şi intelectual, a rahitismului şi tutlburãrilor de creştere la copii, în convalescenţe etc. Numeroasele izvoare cu ape minerale clorurate, iodurate, carbonatate, sodice, calcice, magneziene, captate la sfârşitul secolului 19, sunt folosite în tratamente balneare. În Buşteni funcţioneazã muzeul memorial “Cezar Petrescu”, amenajat într-o vilã construitã în anul 1918, şi o grãdinã zoologicã cu animale carpatine (urşi, cerbi, capre ş.a.). Oraşul Buşteni este unul dintre principalele centre turistice de pe Valea Prahovei, frecventat atât vara, cât şi iarna (mai ales pentru numeroasele pârtii de schi cu diferite grade de dificultate). Buşteniul este legat de platoul munţilor Bucegi (respectiv cu cabana Babele) printr-o linie de telecabinã (capacitatea unei cabine fiind de 36 de persoane), datã în folosinţã la 11 august 1978, cu o lungime a cablului de 4 350 m (cea mai lungã din ţarã şi a treia în Europa) şi o diferenţã de nivel (între cabana Babele şi Buşteni) de 1 237 m. De la cabana Babele, o linie de telescaun asigurã legãtura cu hotelul Peştera de lângã Peştera Ialomiţei. Mai multe trasee turistice marcate îndrumã pe amatorii de drumeţii spre cabanele Caraiman, Babele, Omu, Mălăieşti, Gura Diham, spre casacadele Urlătoarea şi Caraiman sau Cascada fantomã ş.a. De la cabana Babele, o potecã marcatã duce spre vârful Caraiman pe care se aflã Crucea eroilor (vezi mai jos, cap. monumente). La Buşteni s-a nãscut soprana Eugenia Moldoveanu (n. 1944).

Istoric

În urmã cu 270 de ani, pe valea superioarã a Prahovei, între Comarnic şi Predeal nu existau aşezãri omeneşti, ci doar o potecã anevoioasã care mai târziu va purta numele de “Drumul Domnişorilor” – drum care mergea de la Valea Pleşuvului şi pânã la ieşirea din actualul oraş Buşteni spre Azuga. În jurul anului 1750, în aceastã zonã (pe locul actualului cartier Zamora), pe stânga râului Prahova, a fost construit hanul “Slonul de Piatrã”, o clãdire solidã în care poposeau negustorii care treceau prin aceste locuri. În 1782-1783, domnul Ţãrii Româneşti, Mihai Suţu, a înfiinţat, cu 24 de familii de scutelnici de la mãnãstirea Sinaia, cãtunul Izvorul (Sinaia de astãzi) din care, ulterior, o serie de locuitori s-au rãspândit prin apropiere întemeind celelalte aşezãri: Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga, Predeal ş.a. În 1790, punctul de vãrsare al Vãii Cerbului în râul Prahova apare consemnat cu toponimul “La Buşteni”, de la care derivã numele actual al oraşului, iar în 1793, Vasile Drãguş şi Enache Niţã sunt cei dintâi care şi-au întemeiat gospodãriile în aceastã zonã, ulterior stabilindu-se aici mai multe familii. În anul 1802, în urma terorii rãspânditã de ienicerii turci, comandaţi de Pasvan-Oğlu, mai multe familii din Bucureşti care au fugit spre Transilvania, s-au stabilit în zona de astãzi a Buşteniului. În 1840, aşezarea apare consemnatã ca localitate ruralã cu 12 familii, în 1846 a început construirea şoselei care lega Câmpina de Predeal, şi care trecea şi prin Buşteni, în 1865 a fost inauguratã prima şcoalã la Buşteni, în anii 1870-1879 s-a construit linia de cale feratã între Ploieşti şi Predeal, iar în 1882 a intrat în funcţiune Fabrica de hârtie – elemente care au determinat dezvoltarea rapidã a localitãţii din punct de vedere numeric. La sfârşitul secolului 19, Buşteni era un mic sat component al comunei Predeal, în care existau fabrica de hârtie, o bisericã, o şcoalã, un han, gara feroviarã ş.a. În 1908, satele Buşteni şi Poiana Ţapului s-au desprins din comuna Predeal şi au format laolaltã comuna Buşteni, care în 1946 va fi declaratã oraş.

Monumente

Biserica “Naşterea Maicii Domnului”, ctitorie din 1889 (sfinţitã la 8 septembrie 1889) a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, construitã dupã planurile arhitectului Nicolae Socolescu, cu sprijinul unor constructori italieni. Biserica pãstreazã în altar picturi murale originare executate de pictorul danez Agnes Exner. Deterioratã în timpul Primului Rãzboi Mondial, biserica a fost reparatã ulterior şi pictatã în 1936 de Gheorghe Belizarie; Mãnãstirea Caraiman, situatã în Poiana Palanca, la poalele masivului Caraiman, în apropiere de staţia de telecabinã, a fost întemeiatã în anul 1998 de cãtre cãlugãrul Gheorghe Gherontie Puiu, mai întâi cu o bisericã-paraclis, construitã în anii 1998-2000, din lemn, în jurul unui copac, şi apoi cu o altã bisericã-paraclis, construitã în anii 2000-2001, din lemn pe fundaţie de piatrã, cu hramul “Acoperãmântul Maicii Domnului”, sfinţitã la 21 oct. 2001. Lângã acestea, în perioada 2002-2007 a fost ziditã biserica “Înãlţarea Sfintei Cruci”, dominatã de o turlã pe naos şi de douã turle pe pronaos. Dupã anul 2007 a fost construit un corp de chilii, bucãtãria, trapeza şi alte anexe; Castelul “Cantacuzino”, care a aparţinut omului politic Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit Nababul (datoritã uriaşei averi pe care o avea), este o construcţie impunãtoare cu elemente aparţinând stilului arhitectonic brâncovenesc, inauguratã în iulie 1911; Monumentul “Ultima grenadã”, aflat în faţa gãrii feroviare din Buşteni, a fost realizat în 1928 de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, şi îl reprezintã pe legendarul caporal Constantin Muşat care a lansat o grenadã împotriva inamicului; Vila memorialã “Cezar Petrescu”, în care a locuit şi a creat cea mai mare parte a operei sale ilustrul romancier, este o construcţie în stilul arhitecturii tradiţionale din zonele de munte, aceasta adãpostind în prezent biblioteca personalã a scriitorului, cu peste 10 300 de volume, din care circa 75% sunt în limba francezã. În holul vilei sunt trei sculpuri realizate de Oscar Han, iar pe pereţi existã mai multe tablouri semnate de Aurel Jiquidi, Iosif Iser, George Löwendal ş.a. Crucea eroilor (iluminatã pe timp de noapte), situatã la 2 291 m alt., a fost construitã din oţel, în anii 1924-1928, dupã proiectul arhitectului Ludovic Dolinschi, din iniţiativa reginei Maria şi închinatã eroilor patriei cãzuţi pe câmpurile de luptã în timpul Primului Rãzboi Mondial. Crucea propriu-zisã are 31,40 m înãlţime, stâlpul vertical are 2,00 m lãţime, cele douã braţe laterale au câte 7,00 m lãţime fiecare, iar soclul din beton armat, pe care este instalatã crucea are 7,90 m înãlţime, fiind prevãzut la interior cu douã camere, fiecare având parter şi etaj, cu aceleaşi dimensiuni, respectiv 6 x 6 m şi o înãlţime de 3,60 m. În total, monumentul are 39,30 m înãlţime. Monumentul a fost restaurat în anii 1965-1967 şi 2017-2020 şi declarat monument istoric. La 15 febr. 2014, acest monument a fost inclus în Cartea Recordurilor (Guinness World Records – Book), ca fiind cea mai mare cruce monumentalã, cea mai mare cruce metalicã şi monumetul situat la cea mai mare altitudine din lume (2 291 m). Iniţial, crucea a fost iluminată pe timpul nopţii cu ajutorul unui dinam, adãpostit în soclul din beton, iar din 1939 crucea a fost racordatã la reţeaua electricã a oraşului Buşteni.