Buşteni

Date generale

Oraşul Buşteni se află în partea central-sudică a României, în provincia istorică Muntenia, în extremitatea de Nord-Vest a judeţului Prahova, pe cursul superior al Văii Prahova, la poalele masivului Caraiman din M-ţii Bucegi (Carpaţii Meridionali) şi la cele ale M-ţilor Baiu din Carpaţii Orientali (respectiv cartierul Zamora), la 880-940 m alt., la intersecţia paralelei de 45º24’42” latitudine nordică cu meridianul de 25º32’14” longitudine estică, la 73 km Nord-Vest de municipiul Ploieşti şi la135 km Nord-Vest de capitala tării, municipiul Bucureşti; 9 555 loc. (1 ian. 2019), din care 4 566 loc. de sex masc. şi 4 989 fem. Supr.: 77,1 km2, din care 7,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 346 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 8 894 loc., 8 390 de persoane erau români (94,3%), 72 rromi (0,8%) şi 432 loc. (4,9%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 8 291 ortodocşi (93,2%), 33 adventişti de ziua a şaptea (0,4%) şi 570 loc. (6,4%) aparţineau altor confesiuni (romano-catolici, penticostali, Martorii lui Iehova, baptişti, creştini după evanghelie, reformaţi, greco-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată, inauguratã la 10 iun. 1879, pe linia BucureştiPloieştiCâmpinaSinaia – Buşteni – PredealBraşov. Fabrici de hârtie, intrată în funcţiune în 1882 (azi modernizată), de var hidraulic şi de cherestea. Produse de panificaţie. Oraşul Buşteni este, totodată, o importantã staţiune balneoclimaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, cu climat montan, tonic-stimulant, cu aer curat, ozonizat, lipsit de praf şi alergeni, cu efecte curative în tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, a surmenajului fizic şi intelectual, a rahitismului şi tutlburărilor de creştere la copii, în convalescenţe etc. Numeroasele izvoare cu ape minerale clorurate, iodurate, carbonatate, sodice, calcice, magneziene, captate la sfârşitul secolului 19, sunt folosite în tratamente balneare. În Buşteni funcţionează muzeul memorial “Cezar Petrescu”, amenajat într-o vilă construitã în anul 1918, şi o grădină zoologică cu animale carpatine (urşi, cerbi, capre ş.a.). Oraşul Buşteni este unul dintre principalele centre turistice de pe Valea Prahovei, frecventat atât vara, cât şi iarna (mai ales pentru numeroasele pârtii de schi cu diferite grade de dificultate). Buşteniul este legat de platoul munţilor Bucegi (respectiv cu cabana Babele) printr-o linie de telecabină (capacitatea unei cabine fiind de 36 de persoane), dată în folosinţã la 11 august 1978, cu o lungime a cablului de 4 350 m (cea mai lungă din ţară şi a treia în Europa) şi o diferenţă de nivel (între cabana Babele şi Buşteni) de 1 237 m. De la cabana Babele, o linie de telescaun asigurã legătura cu hotelul Peştera de lângă Peştera Ialomiţei. Mai multe trasee turistice marcate îndrumă pe amatorii de drumeţii spre cabanele Caraiman, Babele, Omu, Mălăieşti, Gura Diham, spre casacadele Urlătoarea şi Caraiman sau Cascada fantomã ş.a. De la cabana Babele, o potecă marcată duce spre vârful Caraiman pe care se aflã Crucea eroilor (vezi mai jos, cap. monumente). La Buşteni s-a născut soprana Eugenia Moldoveanu (n. 1944).

Istoric

În urmã cu 270 de ani, pe valea superioară a Prahovei, între Comarnic şi Predeal nu existau aşezări omeneşti, ci doar o potecă anevoioasă care mai târziu va purta numele de “Drumul Domnişorilor” – drum care mergea de la Valea Pleşuvului şi până la ieşirea din actualul oraş Buşteni spre Azuga. În jurul anului 1750, în aceastã zonă (pe locul actualului cartier Zamora), pe stânga râului Prahova, a fost construit hanul “Slonul de Piatră”, o clădire solidă în care poposeau negustorii care treceau prin aceste locuri. În 1782-1783, domnul Ţării Româneşti, Mihai Suţu, a înfiinţat, cu 24 de familii de scutelnici de la mănăstirea Sinaia, cătunul Izvorul (Sinaia de astăzi) din care, ulterior, o serie de locuitori s-au răspândit prin apropiere, întemeind celelalte aşezări: Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga, Predeal ş.a. În 1790, punctul de vărsare al Văii Cerbului în râul Prahova apare consemnat cu toponimul “La Buşteni”, de la care derivă numele actual al oraşului, iar în 1793, Vasile Drăguş şi Enache Niţă sunt cei dintâi care şi-au întemeiat gospodăriile în această zonă, ulterior stabilindu-se aici mai multe familii. În anul 1802, în urma terorii răspândită de ienicerii turci, comandaţi de Pasvan-Oğlu, mai multe familii din Bucureşti care au fugit spre Transilvania, s-au stabilit în zona de astăzi a Buşteniului. În 1840, aşezarea apare consemnată ca localitate ruralã cu 12 familii, în 1846 a început construirea şoselei care lega Câmpina de Predeal, şi care trecea şi prin Buşteni, în 1865 a fost inaugurată prima şcoală la Buşteni, în anii 1870-1879 s-a construit linia de cale feratã între Ploieşti şi Predeal, iar în 1882 a intrat în funcţiune Fabrica de hârtie – elemente care au determinat dezvoltarea rapidă a localitãţii din punct de vedere numeric. La sfârşitul secolului 19, Buşteni era un mic sat component al comunei Predeal, în care existau fabrica de hârtie, o bisericã, o şcoalã, un han, gara feroviarã ş.a. În 1908, satele Buşteni şi Poiana Ţapului s-au desprins din comuna Predeal şi au format laolaltă comuna Buşteni, care în 1946 va fi declarată oraş.

Monumente

Biserica “Naşterea Maicii Domnului”, ctitorie din 1889 (sfinţită la 8 septembrie 1889) a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, construită după planurile arhitectului Nicolae Socolescu, cu sprijinul unor constructori italieni. Biserica păstrează în altar picturi murale originare executate de pictorul danez Agnes Exner. Deteriorată în timpul Primului Război Mondial, biserica a fost reparată ulterior şi pictată în 1936 de Gheorghe Belizarie; Mănăstirea Caraiman, situată în Poiana Palanca, la poalele masivului Caraiman, în apropiere de staţia de telecabină, a fost întemeiată în anul 1998 de către călugărul Gheorghe Gherontie Puiu, mai întâi cu o biserică-paraclis, construită în anii 1998-2000, din lemn, în jurul unui copac, şi apoi cu o altă biserică-paraclis, construită în anii 2000-2001, din lemn pe fundaţie de piatră, cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”, sfinţită la 21 oct. 2001. Lângă acestea, în perioada 2002-2007 a fost zidită biserica “Înălţarea Sfintei Cruci”, dominată de o turlă pe naos şi de două turle pe pronaos. După anul 2007 a fost construit un corp de chilii, bucătăria, trapeza şi alte anexe; Castelul “Cantacuzino”, care a aparţinut omului politic Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit Nababul (datorită uriaşei averi pe care o avea), este o construcţie impunătoare cu elemente aparţinând stilului arhitectonic brâncovenesc, inaugurată în iulie 1911.

Castelul Cantacuzino (Buşteni)
Castelul Cantacuzino (Buşteni) (Photo by Andrra Roxana on Unsplash)

Monumentul “Ultima grenadă”, aflat în faţa gării feroviare din Buşteni, a fost realizat în 1928 de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, şi îl reprezintă pe legendarul caporal Constantin Muşat care a lansat o grenadă împotriva inamicului; Vila memorială “Cezar Petrescu”, în care a locuit şi a creat cea mai mare parte a operei sale ilustrul romancier, este o construcţie în stilul arhitecturii tradiţionale din zonele de munte, aceasta adăpostind în prezent biblioteca personală a scriitorului, cu peste 10 300 de volume, din care circa 75% sunt în limba franceză. În holul vilei sunt trei sculpuri realizate de Oscar Han, iar pe pereţi există mai multe tablouri semnate de Aurel Jiquidi, Iosif Iser, George Löwendal ş.a. Crucea eroilor (iluminată pe timp de noapte), situată la 2 291 m alt., a fost construită din oţel, în anii 1924-1928, după proiectul arhitectului Ludovic Dolinschi, din iniţiativa reginei Maria şi închinată eroilor patriei căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul Primului Război Mondial. Crucea propriu-zisă are 31,40 m înălţime, stâlpul vertical are 2,00 m lăţime, cele două braţe laterale au câte 7,00 m lăţime fiecare, iar soclul din beton armat, pe care este instalată crucea are 7,90 m înălţime, fiind prevăzut la interior cu două camere, fiecare având parter şi etaj, cu aceleaşi dimensiuni, respectiv 6 x 6 m şi o înălţime de 3,60 m. În total, monumentul are 39,30 m înălţime. Monumentul a fost restaurat în anii 1965-1967 şi 2017-2020 şi declarat monument istoric. La 15 febr. 2014, acest monument a fost inclus în Cartea Recordurilor (Guinness World Records – Book), ca fiind cea mai mare cruce monumentală, cea mai mare cruce metalică şi monumentul situat la cea mai mare altitudine din lume (2 291 m). Iniţial, crucea a fost iluminată pe timpul nopţii cu ajutorul unui dinam, adăpostit în soclul din beton, iar din 1939 crucea a fost racordată la reţeaua electrică a oraşului Buşteni.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman (jud. Prahova)
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman (Credit: Shutterstock)