Lacuri (T)

TANSA, lac antropic situat pe teritoriul judeţului Iaşi, construit pe râul Bahlui, în perimetrul comunei Tansa. Suprafaţa: 352 ha; volum: 13,1 milioane m3. Folosit pentru irigaţii, alimentare cu apă şi piscicultură.

TARNIŢA, lac de acumulare realizat în scop hidroenergetic pe râul Someşu Cald (dat în folosinţă în 1974), situat în perimetrul comunei Gilău, judeţul Cluj. Suprafaţa: 270 ha; volum: 74 milioane m3. Lungimea: 7 km; lăţimea maximă: 3 km. Zonă de agrement pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca.

Lacul Tarnița (jud. Cluj)
Lacul Tarnița (Photo by János Szen on Unsplash)

TAŞAUL → capitolul Limane (T).

TATANIR, lac în partea de Nord a Deltei Dunării, situat în perimetrul comunei Chilia Veche, între braţul Chilia şi canalul Pardina. Suprafaţa: 700 ha. Legat de canalul Pardina, spre Est, prin gârla Gotca.

TAUŢ, lac de acumulare, creat pe valea superioară a râului Cigher, în zona Dealurilor Cigherului (parte componentă a Dealurilor Crişanei), în perimetrul comunei Tauţ, judeţul Arad. Suprafaţa: 240 ha; volum: 14,3 milioane m3 (dispune de o rezervă de încă 11,8 milioane m3 pentru atenuarea viiturilor). Lungime: 5 km; lăţime maximă: 2 km.

TĂBĂCĂRIEI, Lacul ~ → Capitolul Limane (T).

TĂTARU, lac în partea de Vest a Deltei Dunării, la Nord de braţul Tulcea, pe teritoriul comunei Ceatalchioi, judeţul Tulcea. Suprafaţa: 220 ha.

TĂUL AGĂŢAT, lac glaciar în M-ţii Retezat, situat la 2 208 m altitudine. Suprafaţa: 0,11 ha; adâncimea maximă: 2,3 m.

TĂUL ASCUNS, lac glaciar în M-ţii Retezat, situat la 2 180 m. Suprafaţa: 0,38 ha.

TĂUL FĂRĂ FUND, lac glaciar situat în M-ţii Parâng, la 1 978 m altitudine. Suprafaţa: 3,76 ha; adâncimea maximă: 17,6 m. Este cel mai mare şi mai adânc lac din M-ţii Parâng. Declarat rezervaţie naturală.

TĂUL ŞTIUCII → Lacul Ştiucii.

TĂUL ŢAPULUI, lac glaciar în M-ţii Retezat, la 2 160 m altitudine. Suprafaţa: 2, 28 ha; adâncimea maximă: 5,9 m.

TÂRGU JIU, Lacul de acumulare ~ → Vădeni, Lacul de acumulare ~.

TECHIRGHIOL → capitolul Limane (T).

TEI, lac antropic pe cursul inferior al râului Colentina, în partea de Nord a municipiului Bucureşti, amenajat la mijlocul deceniului 4 al secolului 20, ca loc de agrement pentru locuitorii Capitalei. Suprafaţa: 80 ha. Pe malul său se află „Complexul sportiv studenţesc” şi Palatul domnului Grigore Dimitrie Ghica, construit în 1822, ca reşedinţă de vară, în stil neoclasic italian, cu picturi interioare.

TELIUC, Lacul de acumulare ~ → Cinciş, Lacul ~.

TREI APE, lac de acumulare în partea de Nord Est a M-ţilor Semenic, format prin bararea zonei de confluenţă a pâraielor Semenic, Brebu şi Grădiştea. Suprafaţa: 52,6 ha; volum: 4,8 milioane m3.

TREI IEZERE, lac în partea central-nordică a Deltei Dunării, la Est de satul Mila 23, judeţul Tulcea, legat prin canale de gârlele Lopatna şi Şontea. Suprafaţa: 5 km2. Important bazin piscicol.

TUZLA, lac artificial cu apă dulce, cunoscut şi cu numele Balta Tuzla, situat în partea de Sud Est a României, în zona de Nord a comunei Tuzla, judeţul Constanţa, la poalele Dealului Baldaran, la marginea de Sud-Sud Est a lacului Techirghiol, ca o prelungire a acestuia, în apropierea ţărmului de Vest al Mării Negre. Suprafaţa: 50,40 ha. Până la începutul anilor 2000, apele acestui lac (baltă) comunicau cu cele din lacul Techirghiol, fiind alimentate de izvoarele subacvatice ale lacului Tuza şi de apa provenită din precipitaţii, care afectau grav scăderea salinităţii apei lacului Techirghiol. Acest fapt a impus ca apele lacului Techirghiol să fie separate de cele ale lacului Tuzla prin construirea unui dig de 400 m lungime pentru a întrerupe aportul de apă dulce din lacul Tuzla şi a nu mai influenţa scăderea salinităţii lacului Techirghiol. O dată cu separarea celor două lacuri, prin construirea digului şi întreruperea comunicării lor, lacul Tuzla a început treptat să fie acoperit cu insule de stuf şi de alte plante acvatice, precum şi de o serie de deşeuri aruncate de locuitorii comunei Tuzla. În consecinţă, autorităţile locale au început să facă studii de fezabilitate pentru ecologizarea lacului (bălţii) Tuzla în vederea introducerii lui în circuitul turistic local. În vara anului 2021, în perimetrul lacului Tuzla a poposit o colonie de flamingo, repetată şi în anul 2022, ceea ce ar face ca aceasta, dacă se perpetuează, să contribuie la ridicarea gradului de activitate turistică a zonei.