Fieni

Versiunea în limba engleză (English version)

Date generale

Oraşul Fieni se află în partea central-sudicã a României, în provincia istorică Muntenia, în zona de Nord a judeţului Dâmboviţa, în regiunea de contact a Subcarpaţilor Ialomiţei cu prelungirile sudice ale Munţilor Bucegi, la 436-460 m altitudine, pe interfluviul dintre râurile Ialomicioara şi Ialomiţa, la intersecţia meridianului de 25°25’16” longitudine esticã cu paralela de 45°07’39” latitudine nordicã, la 26 km Nord de municipiul Târgovişte. Din punct de vedere demografic, Fieni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 480 loc. (1 ian. 2019), din care 3 630 loc. de sex masc. şi 3 850 fem. Supr.: 18,3 km2, din care 5,4 km2 în intravilan; densitatea: 1 385 loc/km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 587 loc., 7 339 de persoane erau români (96,7%) şi 248 loc. (3,3%) aparţineau altor etnii (rromi, maghiari, turci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 7 308 ortodocşi (96,3%) şi 279 de persoane (3,7%) apartineau altor confesiuni (evanghelici, creştini dupã evanghelie, romano-catolici, adventişti de ziua a şaptea, baptişti, Martorii lui Iehova, musulmani ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale feratã pe linia Bucureşti – Titu – Târgovişte – Pucioasa – Fieni – Pietroşiţa, inauguratã la 12 nov. 1912. Segmentul de cale feratã Titu – Târgovişte a fost dat în folosinţã la 2 ian. 1884, cel dintre Târgovişte şi Pucioasa a fost inaugurat la 27 mai 1894, iar ultimul segment, pe traseul Pucioasa – Fieni – Pietroşiţa, a fost dat în exploatare la 12 nov. 1912. Pe baza existenţei în aceastã zonã a depozitelor de calcar, marne şi gresii la Fieni a fost construit (în 1914) un mare combinat de lianţi şi azbociment, azi modernizat, care produce ciment, var, ipsos, tuburi şi plãci de azbociment ş.a. La Fieni mai funcţioneazã o fabricã de becuri şi corpuri de iluminat (din 1936), azi modernizatã, una de utilaje energetice, alta de cãrãmidã şi ţiglã şi alta de produse alimentare. Fieni este, totodatã, şi un important centru pomicol cu plantaţii de meri, pruni, peri ş.a. Biblioteca publicã “Mircea Popescu”, înfiinţatã în anul 1934, în prezent cu peste 27 000 de volume; Casã de Culturã. Agroturism.

Istoric

În arealul oraşului Fieni, pe stânga râului Ialomicioara (cota 600), au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului. Localitatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, la 14 iulie 1532, cu numele Fiiani, într-un hrisov al domnului Vlad Înecatul, scris de Oprea în luna iulie, 14 zile, 7040 (1532), în care se spune: “Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod şi domn a toatã Ţara Ungrovlahii, fiul bunului Vlad Voievod (Vlad cel Tânãr/Vlãduţ – n.a.), Dã domnia mea aceastã poruncã a domniei mele, lui Nan cu fratele sãu, anume Stan, cu fiii lor, ca sã le fie ocinã în Fiiani…. pentru cã le este dreaptã ocinã (bucatã de pãmânt stãpânitã cu drept ereditar – n.a.) şi dedinã”. Totodatã, în acest document se mai specificã faptul cã locuitorii acestei aşezãri erau plãieşi (pãzitori ai hotarelor de trecere peste Munţii Bucegi). În perioada 1641-1863, localitatea Fieni a fost sat în posesia mãnãstirii Caldãruşani, iar în anul 1864, ţãranii au fost împroprietãriţi cu pãmânt. În intervalul anilor 1865-1923, Fieni a fost sat în componenţa comunei Moţăieni, între 1923 şi 1950 a avut statut de comunã urbanã (oraş), între 1950 şi 1968 a fost comunã de sine stãtãtoare, iar 17 februarie 1968, comuna Fieni a fost trecutã în categoria oraşelor. În prezent oraşul Fieni are în subordine administrativã localitãţile componente (cu statut de cartier) Berevoeşti (atestatã documentar la 13 februarie 1811) şi Costeşti (menţionatã documentar în 1831).

Monumente

Biserica având triplu hram – “Sfântul Nicolae”, “Sfânta Cuvioasã Parascheva” şi “Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” , datând din anul 1804, declaratã monument istoric; clãdirea Primãriei (1934); clãdirea Şcolii (1912); cruce de piatrã din anul 1660, declaratã monument istoric; ansamblul rural din perioada 1901-1950, declarat monument istoric; biserica având hramul “Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului” (1831), aflatã în cartierul Costeşti.


About

The town of Fieni is located in the central-southern part of Romania, in the historical province of Muntenia, in the northern part of Dâmboviţa County, in the contact region of the Ialomiţa Subcarpathians with the southern extensions of the Bucegi Mountains, at 436-460 m altitude, on the interfluve between rivers Ialomicioara and Ialomiţa, at the intersection of the meridian of 25°25’16”east longitude with the parallel of 45°07’39” north latitude, 26 km north of Târgovişte municipality. From a demographic point of view, Fieni is part of the category of small towns, with a population of 7,480 inhabitants (January 1, 2019), of which 3,630 males and 3,850 females. Area: 18.3 km2, of which 5.4 km2 in urban areas; density: 1,385 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 7,587 inhabitants, 7,339 people were Romanians (96.7%) and 248 inhabitants (3.3%) belonged to other ethnic groups (Roma, Hungarians, Turks, etc.). From a confessional point of view, were registered in the same census: 7,308 Orthodox (96.3%) while 279 people (3.7%) were Evangelical Christians, Roman Catholics, Seventh Day Adventists, Baptists, Jehovah’s Witnesses, Muslims, etc. or were atheists, without religion or with undeclared religion. Railway station on the line Bucharest – Titu – Târgovişte – Pucioasa – Fieni – Pietroşiţa, inaugurated on November 12, 1912. The railway segment Titu – Târgovişte was put into use on January 2, 1884, the one between Târgovişte and Pucioasa was inaugurated on May 27, 1894, and the last segment, on the route Pucioasa – Fieni – Pietroşiţa, was put into operation on November 12, 1912. Due to the existence in this area of ​​limestone, marl and sandstone deposits, in Fieni was built (in 1914) a large factory of binders and asbestos-cement, today modernized, which produces cement, lime, plaster, tubes and asbestos-cement slabs, etc. In Fieni there is also a factory of light bulbs and lighting fixtures (since 1936), today modernized, one for energy equipment, another producing brick and tiles, as well as a food factory. Fieni is also an important fruit center with plantations of apples, plums, pears, etc. The “Mircea Popescu” public library, founded in 1934, currently has over 27,000 volumes. House of Culture. Agritourism.

History

Remains from the Bronze Age have been discovered in the area of ​​the town, on the left bank of the Ialomicioara river (elevation 600). The settlement was mentioned documentary, for the first time, on July 14, 1532, with the name Fiiani, in a letter of Prince Vlad “Înecatul” (Vlad the “Drowned”), written by Oprea on July 14, year 7040 (1532), in which it is said:

By the mercy of God, I, Vlad Voivode and lord of the whole Land of Ungrovlahii, son of the merciful Vlad Voivode (Vlad the Younger/Vlăduţ – editorial note), give this command of my lordship, to Nan with his brother, namely Stan, with their sons, to be their home in Fiiani… because it is their rightful “ocina” (piece of land ruled by hereditary right – editorial note) and “dedina” (inheritance)”.

As well, this document specifies that the inhabitants of this settlement were “plăieşi” (guards of the border on the Bucegi Mountains). Between 1641 and 1863, the village of Fieni was a village in the possession of the Caldăruşani monastery, and in 1864, the peasants were granted the ownership of the land. Between 1865 and 1923, Fieni was a village in the commune of Moţăieni, between 1923 and 1950 it had the status of an urban commune (town), between 1950 and 1968 it was an independent commune, and on February 17, 1968, the commune of Fieni became a town. At present, the city of Fieni has in administrative subordination the localities Berevoeşti (as a district; mentioned documentaryon February 13, 1811) and Costeşti (mentioned documentary in 1831).

Monuments

The church has a three patron saints – “Saint Nicholas”, “Saint Pious Parascheva” and “Saint Demetrius, the Myrrh-streamer”, dating from 1804, declared a historical monument; City Hall building (1934); School building (1912); stone cross from 1660, declared a historical monument; the rural ensemble from 1901-1950, declared a historical monument; the church dedicated to the “Entry of the Most Holy Theotokos into the Temple” (1831), located in the Costeşti district.

Back to Romanian version