Mănăstirea Polovragi, de călugăriţe, este situată la poalele masivului Piatra Polovragilor, în apropierea cheilor Olteţului, în arealul satului Polovragi, comuna Polovragi, judeţul Gorj, la 30 km Est-Nord Est de municipiul Târgu Jiu. Iniţial, biserica din lemn a mănăstirii Polovragi, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită în anii 1504-1505 prin strădania fraţilor Radu (comis) şi Pătru (spătar), fiii lui Danciu Zamona, amintiţi într-un hrisov din 18 ianuarie 1480, emis de domnul Țării Românești, Basarab cel Tânăr (Ţepeluş – 1477-1481). În anul 1629, mănăstirea Polovragi a intrat în posesia banului Craiovei, Pârâianu Milescu. În perioada 1643-1647, logofătul Danciu Barbu Pârâianu (ambasador al domnului Țării Românești, Matei Basarab, la Istanbul) a zidit o nouă biserică, păstrând acelaşi hram – “Adormirea Maicii Domnului”, pe locul vechii biserici din lemn, cu sprijinul domnului Matei Basarab. În anii 1690-1693, din iniţiativa şi pe cheltuiala domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, au fost construite pridvorul bisericii (pridvor deschis, sprijinit pe opt coloane hexagonale, terminate cu arcade), clopotniţa, zidul de incintă şi s-au refăcut chiliile. Picturile murale interioare ale bisericii au fost executate, pe un fond albastru, în anii 1702-1703, de către meşterii zugravi Constantinos, Andrei, Gheorghe, Istrate şi Ranite, formaţi la Şcoala de zugravi de la mănăstirea Hurezi. Printre picturi se remarcă o reprezentare originală a muntelui Athos, unică în pictura românească veche, precum şi tablourile votive din pronaos, care îi înfăţişeazã pe Constantin Brâncoveanu cu soţia sa, Doamna Maria, şi pe mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, dominată de o turlă octogonală, situată pe naos şi luminată de patru ferestre înguste şi înalte, a fost declarată monument istoric şi de arhitectură. Biserica bolniţei, cu hramul “Sfântul Nicolae”, a fost zidită în stil neobizantin în anii 1731-1732 prin osârdia egumenului Lavrentie şi pictată în 1738 de zugravii Gheorghe şi Ioan. Mănăstirea posedă o colecţie de 650 de icoane pe sticlă şi pe lemn datând din secolele 18-19, precum şi o bibliotecă cu peste 3 000 de volume, editate în limbile română, slavonă şi greacă, printre care unele de mare valoare, ca de pildă Îndreptarea Legii (1652), Evanghelia de la Bucureşti (1682), Apostolul (1683), precum şi unele manuscrise de muzică psaltică (Evanghelionul lui Anton Pann, 1846, Anastasimatarul lui Gherontie, 1863) ş.a. Clădirile chiliilor, construite cu etaj şi cerdac, înconjură curtea interioară a mănăstirii. În perioada 1718-1739, când Oltenia s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, la mănăstirea Polovragi a staţionat un batalion militar aflat sub comanda generalului Stefan Steinville. La 27 aprilie 1802, mănăstirea Polovragi a fost jefuită de trupele turceşti comandate de Pasvan-Oğlu.
