Mănăstirea Uspenia

Situată în arealul satului Slava Rusă din comuna Slava Cercheză, judeţul Tulcea, în zona Dealurilor Babadagului, pe valea pârâului Slava (fost Başpunar), mănăstirea Uspenia adăposteşte o obşte de călugări. Ea este singura mănăstire de călugări din România care aparţine cultului ortodox de rit vechi. Începuturile vieţii monahale de aici datează de la sfârşitul secolului 17 (circa 1680), când un grup de călugări ruşi stavrofori (păstrători ai credinţei ortodoxe de rit vechi) au fugit din Rusia ca urmare a persecuţiilor exercitate de autorităţile ţariste (din cauza dezacordului celor dintâi cu reformele iniţiate de Patriarhul Nikon) şi s-au stabilit  în partea de Nord a Dobrogei, pe valea pârâului Başpunar (azi pârâul Slava), între actualele sate Slava Rusă şi Slava Cercheză (care, la acel timp, se aflau sub dominaţie otomană). Timp de mai mulţi ani, aceşti călugări au trăit ascunşi prin păduri, în colibe improvizate. Primul lăcaş de rugăciune, din lemn, au reuşit să-l construiască abia pe la mijlocul secolului 18 (circa 1769), în timpul stareţului Evrosin. Biserica actuală a mănăstirii, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (în limba slavonă “Uspenia”), declarată monument de arhitectură religioasă, a fost terminată şi sfinţită în anul 1883, fiind construită pe locul vechii biserici din lemn. Această biserică are o turlă masivă, octogonală, plasată pe naos, luminată de patru ferestre mari, şi o turlă mai mică şi mai îngustă, supraetajată pe trei niveluri, amplasată pe pronaos. Pereţii exteriori ai bisericii sunt zugrăviţi în alb şi sunt marcaţi de un brâu de culoare cărămiziu-deschis, care înconjură biserica la bază. Aceeaşi culoare este trasată pe verticala pereţilor, la colţuri şi din loc în loc, separând ferestrele. Biserica “Uspenia” a fost renovată şi repictată pe pereţii interiori în anii 2007-2008.  În cadrul ansamblului monastic mai există o biserică mai mică, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sfinţită şi inaugurată în 1860. De menţionat că, de la înfiinţarea mănăstirii şi până în prezent, slujbele se ţin în limba slavonă. Întrucât la această mănăstire se află scaunul unui episcop, biserica mănăstirii Uspenia are rang de catedrală (singurul lăcaş de cult din România, aflat în mediul rural, care are acest rang).