Năvodari

Date generale

Oraşul Năvodari se află în extremitatea de Sud Est a României, în partea de Est-Nord Est a judeţului Constanţa, pe ţărmul Mării Negre, pe un istm dintre lacurile Taşaul şi Siutghiol, la intersecţia paralelei de 44°20′ latitudine nordică cu meridianul de 28°37′ longitudine estică, la 6-8 m altitudine, la 24 km Nord de municipiul Constanţa, la capătul nordic al canalului Poarta Albă-Năvodari-Midia (derivaţie a canalului DunăreMarea Neagră). Din punct de vedere demografic, Năvodari face parte din categoria oraşelor mici cu o populaţie de 36 439 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 17 856 locuitori de sex masculin şi 18 583 feminin. La recensãmântul populaţiei din 20-31 octombrie 2011, populaţia oraşului Năvodari numãra 31 554 locuitori, din care 30 827 persoane erau români (97,70%), 278 ruşi-lipoveni (0,88%), 243 turci (0,77%) şi 206 persoane de altã etnie (0,65%), respectiv, rromi, tãtari, maghiari ş.a. La acelaşi recensamânt s-au înregistrat 29 773 ortodocşi (94,36%), 353 romano-catolici (1,12%), 226 baptişti (0,72%), 178 penticostali (0,56%), 967 persoane de alte confesiuni (3,06%) şi 57 de persoane atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã (0,18%). Dacã raportãm numãrul total al populaţiei la 1 ianuarie 2011 (36 439 locuitori) la suprafaţa oraşului în intravilan (26,9%), rezultã o densitate de 1 354 locuitori pe kmp. Oraşul Năvodari este un important port fluvio-maritim şi dispune de o staţie de cale feratã. Centralã electricã şi de termoficare intratã în funcţiune în 1981. Şantier pentru reparaţii navale privatizat în 1993. Combinat petrochimic, intrat în funcţiune la 29 iunie 1979, care produce superfosfaţi, acid sulfuric, produse azotoase ş.a. La Năvodari se mai produc echipamente pentru radiologie, electroterapie iI electrodiagnostic, mobilã, var şi ipsos, preparate din lapte, biscuitţi, produse de panificaţie ş.a. Fermã de creştere a bovinelor.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite vestigii din Paleolitic şi din perioada feudalã. Localitatea apare menţionatã documentar ca sat, pentru prima oarã, în timpul ocupaţiei otomane a Dobrogei (1417-1828), respectiv în 1421 cu numele turcesc Caracoium (nume derivat din cuvintele turceşti Kara Koyun care înseamnã oaia neagrã) – denumire care ulterior a intrat  în vocabularul populaţiei cu grafia Carachioi (Kara = negru; Koy = sat – deci Satul Negru). Dupã Rãzboiul de Independenţã din 1877-1878, în satul Carachoi s-au stabilit mai multe familii venite din judeţele Argeş şi Olt. În 1927, denumirea satului Carachoi a fost schimbatã cu cea de Năvodari, iar la 15 august 1932 localitatea Năvodari a fost trecutã în categoria comunelor rurale. Declarat oraş la 17 februarie 1968; are în subordine administrativã localtatea componentã Mamaia-Sat. Oraşul Năvodarie are statut de staţiune balneoclimatericã estivalã, dispunând de un climat maritim cu veri cãlduroase (în iulie temperaturile medii multianuale depãşesc 22o C) şi ierni blânde (în ianuarie temperaturile medii multianuale sunt în jur de -0,5o C). Cantitatea medie anualã de precipitaţii este, în medie, de 400 mm. Vara, durata de strãlucire a Soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii naturali de curã sunt climatul maritim, bogat în aerosoli salini şi apa Mării Negre cloruratã, sulfatatã, sodicã, magnezianã. Năvodari dispune de o plajã întinsã, cu nisip fin, amenajatã pentru helio-  şi talazo- terapie. Staţiunea este destinatã în special copiilor, aici, anual, în sezonul estival sunt organizate tabere internaţionale pentru copii, cu o capacitate totalã de circa 7 000 de copii pe serie de 12 zile. Staţiunea este indicatã atât pentru odihnã, cât şi pentru tratarea unor tulburãri de creştere la copii, a unor afecţiuni otorinolaringologice, a anemiilor secundare,  a stãrilor de debilitate, de decalcefieri, de rahitism, a unor dermatoze şi afecţiuni reumatismale etc.

Monumente

Bisericile cu hramurile “Sfântul Gheroghe” , “Sfântul Nicolae”, “Sfântul Andrei”, “Sfânta Cuvioasã Parascheva”, “Buna Vestire” “Sfântul Antonie cel Mare” (în construcţie din noiembrie 2009); Geamie (2006).