Staţiuni climaterice şi balneoclimaterice (P)

PĂLTINIŞ, localit. componentă a municipiului Sibiu, staţiune climaterică şi de odihnă de interes general, cu funcţionare permanentă, întemeiată în 1894 de Societatea „Carpatina Transilvană”, situată pe flancul de NE al M-ţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, sub vf. Onceşti, la 1 450 m alt., la 32 km SV de municipiul Sibiu, de care este legată printr-o şosea modernizată. Climă tipic montană, cu temp. medii anuale de c. 4°C (în iul. temp. medii de 12°C, iar în ian. de c. -6°C) şi precipitaţii abundente (peste 1 000 mm anual). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zăpadă persistă peste 120 de zile pe an. Printre factorii săi terapeutici principali se înscrie climatul alpin, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o ionizare accentuată a atmosferei. În orice anotimp, staţiunea poate constitui un loc agreabil pentru petrecerea unor vacanţe reconfortante şi, totodată, o valoroasă sursă de sănătate, fiind recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a unor stări de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, a unor anemii secundare şi tulburări de creştere la copii, a unor afecţiuni pleuropulmonare şi endocrine etc. Baza materială a staţiunii (câteva hoteluri moderne, numeroase vile şi cabane, o serie de case vechi, declarate monumente istorice, printre care Casa Turiştilor 1894, Casa Medicilor 1895, Sala Monaco 1898 ş.a.), mijloacele de distracţii şi agrement (restaurante, club cu sală de spectacole teatrale şi cinematografice, discotecă, bibliotecă, terenuri de volei, tenis şi handbal), acţiunile şi programele turistice (plimbări în staţiune, drumeţii pe potecile marcate montane, spre cheile şi cascada Cibinului, spre vârfurile Piscu Vulturului, 1 490 m şi Cindrel, 2 244 m etc.) oferă condiţiile unui sejur încântător. În „anotimpul alb”,  staţiunea Păltiniş se numără printre locurile mult căutate pentru practicarea sporturilor de iarnă, oferind numeroase pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Un telescaun (cu lungimea traseului de 1 052 m şi diferenţa de nivel de 241 m) şi un teleschi (410 m lungime şi 138 m diferenţă de nivel) stau la dispoziţia amatorilor de schi. Aici se află un schit, întemeiat în 1930 de mitropolitul Nicolae Bălan, cu o bisericuţă din lemn de brad, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, construită în anii 1925–1927, având pereţii pictaţi recent. Lângă biserică este înmormântat filozoful Constantin Noica (1909–1987), care şi-a petrecut aici ultimii ani ai vieţii.

PÂRÂUL RECE, localit. componentă a oraşului Predeal, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în jud. Braşov, în zona Clăbucetelor Predealului, la 960 m alt., în mijlocul unei păduri de conifere, la 34 km SV de municipiul Braşov şi 12 km V de Predeal, de care este legată printr-o şosea modernizată. Climat de munte, tonic, cu temp. medii anuale de c. 5°C (în iul. temp. medii de 15,5°C, iar în ian. –6°C) şi precipitaţii ce depăşesc 900 mm anual. Aerul curat, lipsit de praf şi alergeni, puternic ozonat şi ionizarea accentuată a atmosferei constituie principalii factori naturali de cură necesari pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, a rahitismului şi tulburărilor de creştere la copii şi a bolilor endocrine. Staţiunea dispune de terenuri de sport, de club cu sală de spectacole, bibliotecă, numeroase pârtii de schi etc. Posibilităţi variate de efectuare a drumeţiilor spre cabanele din M-ţii Bucegi (Omu) şi din Clăbucetele Predealului (Trei Brazi, Poiana Secuilor etc.). Teleschi.

PERŞANI, staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată în raza com. Şinca, jud. Braşov, în partea de E a Depr. Făgăraş, pe râul Perşani, la poalele de V ale M-ţilor Perşani, la 400 m alt., la 25 km NV de municipiul Braşov. Climat de depresiune intramontană, sedativ, cu temp. medii anuale de 7,5°C (în iul. temp. medii de 19°C, iar în ian. de –5°C) şi precipitaţii moderate (c. 700 mm anual). Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipertone indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale. Obiective turistice: fosta mănăstire rupestră Pleşiu (şase încăperi în stâncă), părăsită în anul 1700; Peştera Mare de la Mereşti, din M-ţii Perşani, descoperită în sec. 18, unde au fost găsite resturi de ceramică aparţinând primei Epoci a fierului (Hallstatt).

POIANA BRAŞOV, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, întemeiată în 1895, situată în jud. Braşov, într-o poiană înconjurată de păduri de conifere, la poalele masivului Postăvaru, la 1 030 m alt., la 12 km SV de municipiul Braşov, de care este legată printr-o şosea modernizată (cu derivaţie şi spre Râşnov – 9 km). Climat de munte, tonic, cu temp. medii anuale de c. 5°C (în iul. temp. medii de 14,5°C, iar în ian. de –5°C) şi precipitaţii ce depăşesc 900 mm anual (ploi frecvente, dar de scurtă durată). Stratul de zăpadă persistă c. 120 de zile pe an. Aerul curat, lipsit de praf şi alergeni, presiunea relativ joasă a atmosferei şi ionizarea accentuată a acesteia sunt factorii naturali de cură, indicaţi pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor endocrine şi respiratorii etc. Caracteristica principală este aceea că Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune a sporturilor de iarnă din România şi un important centru turistic internaţional, dispunând de 12 piste de schi, cu diferite grade de dificultate (o pistă olimpică, una de bob, trei piste de coborâre şi de slalom uriaş, una pentru slalom special, două trambuline etc.), de instalaţie pentru producerea zăpezii artificiale, de terenuri de sport (tenis, minigolf, handbal, baschet), lac de agrement, telecabină, telescaun, teleschi, piscine acoperite, saune, săli de gimnastică medicală, discoteci, restaurante etc. Cazarea se face în hoteluri de lux şi în câteva vile şi cabane. Posibilităţi de drumeţii montane spre cabanele Postăvaru (1 602 m) şi Cristianu Mare (1 705 m alt.), spre cetatea ţărănească Râşnov (sec. 14–17), aflată la 9 km. Declarată staţiune climaterică de interes naţional la 14 mart. 1995.