Vârfuri (C)

CAPRA, vârf în partea central-vestică a M-ţilor Făgăraş, înãlţându-se din creasta pr. a acestora pânã la 2 417 m alt.

CARAIMAN, vârf în masivul cu acelaşi nume. Alt. max.: 2 384 m (→ masivul Caraiman).

CĂRĂTNĂU, vârf în culmea deluroasă Blăjani din Subcarpaţii Vrancei, reprezentând alt. max. a Dealului Blăjani (633 m).

CĂRPINIŞ,  vârf în M-ţii Bodoc, constituind alt. max. a acestora (1 241 m).

CÂRJELARI, vârf în Pod. Babadag, constituind alt. max. a acestuia (402 m).

CIORTEA, vârf în M-ţii Făgăraş, la V de vf. Negoiu, alcãtuit din şisturi cristaline. Alt.: 2 426 m. Pãşuni alpine. De la poalele lui izv. râurile Porumbacu, Avrig, Boia Mică şi Boia Mare.

CORHANU MARE, vârf în M-ţii Locva, constituind alt. max. a acestora (735 m).

COŞTILA, vârf pe versantul prahovean al masivului Bucegi, la NV de Buşteni, alcãtuit din conglomerate calcaroase. Alt.: 2 498 m. Releu de televiziune.

CREASTA COCOŞULUI, vârf în M-ţii Gutâi, alcãtuit din andezite bazaltice, piroclastite, aglomerãri vulcanice şi revãrsãri de lavã, reprezentând un vechi con vulcanic. Alt.: 1 428 m. Cunoscut şi sub numele de Pana Cocoşului, Tifăria Gutâiului, Ţurana Gutâiului şi Piatra Mare. Pe acest vârf existã o rezervaţie mixtã (50 ha), geologică, botanică şi faunistică (acvila de stâncã/Aquila chrysaëtos, corbul/Corvus corax, uliul pãsãrelelor/Accipiter nisus, acvila ţipãtoare/Aquila pomarina, codobatura vânătă/Motacilla cinerea ş.a.).

CULMEA MARE, vârf în M-ţii Dognecea, constituind alt. max. a acestora (617 m).

CURCUBĂTA MARE, vârf în M-ţii Bihor, cel mai înalt din M-ţii Apuseni. Alt.: 1 849 m. Alcãtuit din şisturi cristaline, care au generat un relief cu forme greoaie şi largi supr. de nivelare. Partea superioarã este acoperitã cu pãşuni alpine, iar sub 1 700 m alt. cu pãduri de conifere. Zonã de atracţie turisticã.