Nucet

Date generale

Oraşul Nucet se află în partea de Vest a României, în provincia istorică Crişana, în extremitatea de Sud Est a judeţului Bihor, în zona de Sud Est a Depr. Beiuş, la poalele de Vest ale M-ţilor Bihor, la 420-500 m alt., pe râul Crişu Băiţa (afluent pe dreapta râului Crişu Negru), la intersecţia paralelei de 46°29’03” latitudine nordică cu meridianul de 22°33’41” longitudine estică, la 92 km Sud Est de municipiul Oradea. Din punct de vedere demografic, Nucet face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 2 080 loc. (1 ian. 2019), din care 1 025 loc. de sex masc. şi 1 055 fem. Supr.: 41,1 km2, din care 2 km2 în intravilan; densitatea: 1 040 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 2 165 loc., 1 916 persoane erau români (88,5%), 80 rromi (3,7%), 74 maghiari (3,4%) şi 95 loc. (4,4%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 1 712 ortodocşi (79,0%), 113 penticostali (5,2%), 64 greco-catolici (3,0), 49 romano-catolici (2,3%) şi 227 loc. (10,5%) aparţineau altor confesiuni (reformati, baptişti ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Exploatări de marmură. În localitatea componentă Băiţa au fost exploatate (până prin anul 2009) minereuri de molibden, bismut, fier, cupru, aur, argint şi uraniu de calitate superioară (acesta din urmă exploatat începând din anii ’50 ai secolului 20), când cele trei întreprinderi miniere au fost închise. Exploatarea şi prelucrarea lemnului. Produse textile (conf.) şi alim. Pomicultură (nuci). Parcul tineretului. Bibliotecă publică (din 1956), azi cu peste 21 000 de volume. Casa de Cultură “Ion Davideanu” (din 1956), renovată în anul 2011, cu o sală de spectacole cu 192 de locuri. Sala sporturilor, inaugurată în nov. 2011, cu 150 de locuri; spital de psihiatrie (din 1952), cu o clădire construită în anul 1957 şi restaurată în anii 1994-1997; Satul de vacanţă “Vârtop”, cu 72 de case de vacanţă, 13 pensiuni, un hotel şi un motel. Pârtie de schi (1 900 m lungime). Agroturism. În perimetrul oraşului Nucet se află ravena Groapa Ruginoasă (→ ravena Groapa Ruginoasă).

Istoric

Aşezarea Nucet a fost întemeiată după al Doilea Război Mondial şi declarată oraş la 2 febr. 1956. Numele oraşului este legat de existenţa, la marginea sa, a unei păduri de nuci. În localitatea componentă Băiţa, atestată documentar, prima oară, în anul 1270, în secolul 15 au început exploatările minereurilor de fier, aur şi argint, iar după anul 1541 cele de cupru, molibden, bismut ş.a. În secolul 17, la Băiţa au fost colonizaţi germani ca lucrători la minele de aici. La mijlocul secolului 17, minele de la Băiţa au fost ocupate de turci şi exploatate până în anul 1692, când Imperiul Habsburgic i-a alungat pe turci şi a luat măsuri pentru dezvoltarea accentuată a exploatărilor miniere, care au fost reluate abia în anul 1726. La sfârşitul secolului 19 s-a înregistrat o stagnare a exploatarilor miniere, dar după anul 1900, o dată cu creşterea cerinţelor de bismut, activitatea minieră s-a reluat. În 1951 au fost descoperite zăcăminte de minereu de uraniu de calitate superioară, fapt ce a impulsionat dezvoltarea mineritului şi, o dată cu acesta, şi creşterea numărului de locuitori în perioada 1952-1956, motiv pentru care în jurul localităţii Băiţa a luat naştere aşezarea Nucet, care la 2 febr. 1956 a fost declarată oraş. În prezent, oraşul Nucet are în subordine ad-tivă localităţile componente Băiţa şi Băiţa-Plai.

Monumente

În oraşul Nucet se află o biserică ortodoxă, construită în anii 1990-1994, iar în localitatea componentă Băiţa există o biserică romano-catolică, având hramul „Sfânta Tereza“ (sec. 18), si o biserică greco-catolică, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, zidită în anii 1930-1933.