Lacuri (P)

PALTINU, lac antropic, situat la 650 m alt., construit în anii 1968–1971 prin bararea cursului mijlociu al râului Doftana (înălţimea barajului: 108 m), în aval de com. Valea Doftanei (jud. Prahova), pentru alimentarea cu apă a municipiului Câmpina. Lungimea: 3 km; supr.: 2,15 km2.

Lacul Paltinu (jud. Prahova)
Lacul Paltinu (jud. Prahova) (Credit: Elis Adina Enache)

PANTELIMON, complex lacustru de origine antropică, situat în Câmpia Vlăsiei, în extremitatea de E a municipiului Bucureşti, amenajat pe cursul inf. al Colentinei. Format din lacurile Pantelimon I (33 ha) şi Pantelimon II (313 ha). Pe malul de V al lacului Pantelimon I se află biserica mănăstirii Mărcuţa, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, zidită în anii 1586–1587, prin strădania marelui logofăt Dan şi reparată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu de fiica armaşului Marcu (descendentă a familiei ctitorului), de la care derivă numele de „Mărcuţa”. Pridvorul bisericii a fost adăugat în 1733 prin bunăvoinţa domnului Grigore II Ghica.

PÂNGĂRAŢI, lac de acumulare realizat în scop hidroenergetic, pe cursul mijlociu al Bistriţei, în arealul com. omonime, jud. Neamţ. Supr.: 153 ha; vol.: 6,75 mil. m3.

PECINEAGU, lac de retenţie în jud. Dâmboviţa, realizat pe cursul superior al râului Dâmboviţa, străjuit la Sud de vf. Păpuşa din masivul Iezer. Supr.: 182 ha; vol.: 63 mil. m3.

PELEAGA, lac glaciar în M-ţii Retezat, de formă circulară, situat în bazinul văii Peleaga, la poalele de Est ale vârfului omonim, la 2 122 m alt. Supr.: 1,72 ha; ad.  max.: 4,20 m. Cunoscut şi sub numele de Ghimpele.

PELEGUŢA, lac glaciar în M-ţii Retezat, situat la 2 102 m alt. Supr.: 0,95 ha; ad. max.: 5 m.

PERESCHIV, lac de acumulare în jud. Vaslui, creat pe cursul râului Pereschiv, în scop piscicol şi de combatere a inundaţiilor. Supr.: 170 ha; vol.: 5 mil. m3.

PERIEŢI, lac (liman fluviatil) în partea de E a Câmpiei Române, situat pe stg. văii Ialomiţei, în perimetrul satului Fundata (com. Perieţi, jud. Ialomiţa). Supr.: 1,06 km2; lungimea: 3,2 km; lăţimea max.: 700 m; ad. max.: 3 m. Local, este cunoscut sub numele de Şchiauca.

PEŢEA, lac cu apă termală în jud. Bihor, în staţiunea balneoclimaterică 1 Mai, situat la 8 km SE de Oradea. Supr.: 4 188,4 m2; ad. max.: 4,50 m. Datorită unei surse termale ascendente, temp. apei este în tot cursul anului de 26–30°C, fapt ce a permis păstrarea unor relicte terţiare de faună (melcuşorul Melanopsis parreyssi) şi floră (nufărul de tip subtropical Nymphaea lotus var. thermalis). Aici se întâlneşte şi endemismul roşioara de apă caldă (Scardinius racovitzii). Din lacul Peţea izvorăşte pârâul omonim, în apele căruia există nuferi termali. Zona lacului şi a pârâului Peţea a fost declarată rezervaţie naturală.

PIATRA-NEAMŢ, lac de acumulare construit pe cursul inf. al Bistriţei moldoveneşti, în amonte de municipiul Piatra-Neamţ, realizat cu scop hidroenergetic şi pentru alimentarea cu apă a municipiului Piatra-Neamţ. A fost dat în folosinţă în 1963. Supr.: 240 ha; vol.: 10 mil. mc; ad. max.: 15,50 m. Cunoscut şi sub numele de Bâtca Doamnei.

PIETRELE, lac de origine glaciară în M-ţii Retezat, situat la 2 070 m alt. Supr.: 4 525 m2; ad. max.: 0,90 m.

PIETRELE ALBE, lac glaciar în M-ţii Ţarcu, situat la 1 790 m alt. Supr.: 1,41 ha; ad. max.: 0,95 m. Cunoscut şi sub numele de Tăul Lucios.

PITEŞTI, lac de acumulare creat pe râul Argeş (în arealul municipiului Piteşti) cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă, dat în folosinţă în 1971. Vol.: 4,5 mil. m3. Cunoscut şi sub numele de Piteşti-Prundu.

PLUMBUITA, lac de acumulare amenajat pe valea Colentinei, în partea de Nord-Nord Est a municipiului Bucureşti, în cartierul Colentina; 55 ha. Zonă de agrement.

PODRAGU sau PODRAGU MARE, lac de origine glaciară, situat pe versantul de Nord al M-ţilor Făgăraş, între izvoarele râurilor Ucea şi Arpaşu Mare, la 2 171 m alt. Supr.: 3,11 ha; ad. max.: 16,40 m; vol.: 189 030 m3. Din el izvorăşte pârâul Podragu (afl. al Arpaşului Mare). În apropiere se află Cabana Podragu (2 136 m alt.).

PODRĂGEL, lac de origine glaciară în M-ţii Făgăraş, la 1 993 m alt. Supr.: 0,71 ha; ad. max.: 3,90 m.

PODU GIURGIULUI, lac de origine glaciară în M-ţii Făgăraş, la 2 264 m alt. Supr.: 2 220 m2; ad. max.: 3 m.

PODU ILOAIEI, lac de acumulare creat pe cursul inf. al râului Bahlueţ, în arealul oraşului omonim. Supr.: 150 ha; vol.: 13,40 mil. m3. Utilizare complexă (irigaţii, pescuit, regularizarea viiturilor).

POIANA MĂRULUI, Lacul de acumulare ~ → Staţiunea climaterică Poiana Mărului.

POIANA RUSCĂI, lac de acumulare situat pe versantul de Sud al M-ţilor Ţarcu, la 635 m altitudine, la circa 8 km de satul Rusca din com. Teregova, jud. Caraş-Severin, creat în urma construirii unui baraj din beton armat, în dublu arc de cerc, pe cursul superior al Râului Rece, cunsocut şi cu numele Hideg. Lucrările de construire ale barajului au început în anul 1985, au fost întrerupte în anul 1990, din cauza Revoluţiei din decembrie 1989, reluate în anul 2002 şi finalizate la sfârşitul anului 2006. Barajul are o deschidere de 400 m, o înalţime de 75 m, o lungime la coronament de 280 m şi o grosime la bază de 16 m, iar lacul de acumulare are o suprafaţă de 139 ha, o lungime de 7 km şi un volum de apă de 35 milioane m3. Microhidrocentrala, dată în folosinţă în anul 2007, are o putere instalată de 40 MW.

Lacul Poiana Ruscăi (jud. Caraş-Severin)
Lacul Poiana Ruscăi (jud. Caraş-Severin) (Photo by Ovidiu Cozma on Unsplash)

POIANA UZULUI, lac de acumulare construit pe cursul superior al râului Uz, în perioada 1965-1973, în urma construirii unui baraj înalt de 84 m, lung de 507 m şi lat (la bază) de 74,10 m. Lacul are o suprafaţă de 350 ha, o lungime de 3,75 km, o adâncime maximă de 64,70 m şi un volum de 90 mil. m3). Apa acestui lac pune în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (4,15 MW), intrată în funcţiune în 1977, şi reprezintă principala sursă de apă potabilă şi industrială pentru oraşele Dărmăneşti, Comăneşti, Bacău, Târgu Ocna şi Oneşti.

PORŢILE DE FIER I, Lacul de acumulare ~ → Defileul Porţile de Fier.

PORŢILE DE FIER II, Lacul de acumulare ~ → comuna Gogoşu, jud. Mehedinţi.

POTELU, lac de luncă (72 km2), situat pe stânga văii Dunării, în perimetrul satului Potelu din com. Ianca, jud. Olt, desecat la sfârşitul anilor ’60 ai sec. 20 pentru ca terenul pe care îl ocupa să fie inclus în circuitul agricol.

PUCIOASA, lac de acumulare construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974; vol.: 8 mil. m3.; supr.: 91 ha.

PUIU, lac în partea de Sud Est a Deltei Dunării, între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, la Est de grindul Caraorman; 8,8 km2. Legat prin canale cu lacurile Puiuleţ, Roşu şi Lumina, împreună cu care formează un complex lacustru cu valoare piscicolă.

PUIULEŢ, lac în partea de Sud Est a Deltei Dunării, între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, la Est de grindul Caraorman; 290 ha. Legat prin canale cu lacurile Lumina şi Puiu, împreună cu care formează un complex lacustru cu valoare piscicolă.

PUŞCAŞI, lac de origine antropică în jud. Vaslui, pe cursul inf. al râului Racova, pe terit. com. omonime. Supr.: 269 ha; vol.: 8,5 mil. m3. Piscicultură.