Lacuri (P)

PALTINU, lac antropic, situat la 650 m altitudine, construit în anii 1968–1971 prin bararea cursului mijlociu al râului Doftana (înălţimea barajului: 108 m), în perimetrul satului Teşila, din comuna Valea Doftanei (judeţul Prahova), pentru alimentarea cu apă a municipiului Câmpina. Lungimea: 3 km; suprafaţa: 2,15 km2. Hidrocentrala „Paltinu” (10,2 MW), intrată în funcţiune în 1972.

Lacul Paltinu (jud. Prahova)
Lacul Paltinu (judeţul Prahova) (Credit: Elis Adina Enache)

PANTELIMON, complex lacustru de origine antropică, situat în Câmpia Vlăsiei, în extremitatea de Est a municipiului Bucureşti, amenajat pe cursul inferior al râului Colentina. Format din lacurile Pantelimon I (33 ha) şi Pantelimon II (313 ha). Pe malul de Vest al lacului Pantelimon I se află biserica mănăstirii Mărcuţa, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, zidită în anii 1586–1587, prin strădania marelui logofăt Dan şi reparată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu de fiica armaşului Marcu (descendentă a familiei ctitorului), de la care derivă numele de „Mărcuţa”. Pridvorul bisericii a fost adăugat în 1733 prin bunăvoinţa domnului Grigore II Ghica.

PÂNGĂRAŢI, lac de acumulare realizat în scop hidroenergetic, pe cursul mijlociu al Bistriţei, în arealul comunei omonime, judeţul Neamţ. Suprafaţa: 153 ha; volumul: 6,75 milioane m3.

PÂNZELOR, Lacul ~ → Inului, Lacul ~.

PECINEAGU, lac de retenţie situat în perimetrul satului Sătic, comuna Rucăr, judeţul Dâmboviţa, realizat pe cursul superior al râului Dâmboviţa, la 1 117 m altitudine, străjuit la Sud de vârful Păpuşa din masivul Iezer. Barajul, în spatele căruia s-a format lacul Pecineagu, cu o suprafaţă de 182 ha şi un volum de 66 milioane m3, a fost construit din anrocamente (îngrămădire de roci amestecate cu beton) în anii 1983-1985 şi are o lungime de 267 m la coronament şi 107 m înălţime. În anii 2011-2012, masca de beton a barajului a fost acoperită cu o geomembrană care asigură o etanşare suplimentară a acesteia.

Barajul Pecineagu (râul Dâmbovița, jud. Argeș)
Barajul Pecineagu de pe râul Dâmboviţa, satul Sătic judeţul Argeş) (Photo by Nicuşor Chiru on Unsplash)

PELEAGA, lac glaciar în M-ţii Retezat, de formă circulară, situat în bazinul văii Peleaga, la poalele de Est ale vârfului omonim, la 2 122 m altitudine. Suprafaţa: 1,72 ha; adâncimea maximă: 4,20 m. Cunoscut şi sub numele de Ghimpele.

PELEGUŢA, lac glaciar în M-ţii Retezat, situat la 2 102 m altitudine. Suprafaţa: 0,95 ha; adâncimea maximă: 5 m.

PERESCHIV, lac de acumulare în judeţul Vaslui, creat pe cursul râului Pereschiv, în scop piscicol şi de combatere a inundaţiilor. Suprafaţa: 170 ha; volumul: 5 milioane m3.

PERIEŢI, lac (liman fluviatil) în partea de Est a Câmpiei Române, situat pe stânga văii râului Ialomiţa, în perimetrul satului Fundata (comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa). Suprafaţa: 1,06 km2; lungimea: 3,2 km; lăţimea maximă: 700 m; adâncimea maximă: 3 m. Local, este cunoscut sub numele de Şchiauca.

PEŢEA, lac cu apă termală în judeţul Bihor, în staţiunea balneoclimaterică 1 Mai, situat la 8 km Sud Est de municipiul Oradea. Suprafaţa: 4 188,4 m2; adâncimea maximă: 4,50 m. Datorită unei surse termale ascendente, temperatura apei este în tot cursul anului de 26–30°C, fapt care a permis păstrarea unor relicte terţiare de faună (melcuşorul Melanopsis parreyssi) şi floră (nufărul de tip subtropical Nymphaea lotus var. thermalis). Aici se întâlneşte şi endemismul roşioara de apă caldă (Scardinius racovitzii). Din lacul Peţea izvorăşte pârâul omonim, în apele căruia există nuferi termali. Zona lacului şi a pârâului Peţea a fost declarată rezervaţie naturală.

PIATRA-NEAMŢ, lac de acumulare construit pe cursul inferior al râului Bistriţa moldovenească, în amonte de municipiul Piatra-Neamţ, realizat cu scop hidroenergetic şi pentru alimentarea cu apă a municipiului Piatra-Neamţ. A fost dat în folosinţă în 1963. Suprafaţa: 240 ha; volumul: 10 milioane m3; adâncimea maximă: 15,50 m. Cunoscut şi sub numele de Bâtca Doamnei.

PIETRELE, lac de origine glaciară în M-ţii Retezat, situat la 2 070 m altitudine Suprafaţa: 4 525 m2; adâncimea maximă: 0,90 m.

PIETRELE ALBE, lac glaciar în M-ţii Ţarcu, situat la 1 790 m altitudine. Suprafaţa: 1,41 ha; adâncimea maximă: 0,95 m. Cunoscut şi sub numele de Tăul Lucios.

PIETROSU, Iezeru Pietrosului → Iezeru Pietrosului, capitolul Lacuri litera I.

PITEŞTI, lac de acumulare creat pe râul Argeş (în arealul municipiului Piteşti) cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă, dat în folosinţă în anul 1971. Volumul: 4,5 milioane m3. Cunoscut şi sub numele de Piteşti-Prundu.

PLUMBUITA, lac de acumulare amenajat pe valea râului Colentina, în partea de Nord-Nord Est a municipiului Bucureşti, în cartierul Colentina; 55 ha. Zonă de agrement.

PODRAGU sau PODRAGU MARE, lac de origine glaciară, situat pe versantul de Nord al M-ţilor Făgăraş, între izvoarele râurilor Ucea şi Arpaşu Mare, la 2 171 m altitudine. Suprafaţa: 3,11 ha; adâncimea maximă: 16,40 m; volumul: 189 030 m3. Din el izvorăşte pârâul Podragu (afluent al râului Arpaşu Mare). În apropiere se află Cabana Podragu (2 136 m altitudine).

PODRĂGEL, lac de origine glaciară în M-ţii Făgăraş, la 1 993 m altitudine. Suprafaţa: 0,71 ha; adâncimea maximă: 3,90 m.

PODU GIURGIULUI, lac de origine glaciară în M-ţii Făgăraş, la 2 264 m altitudine. Suprafaţa: 2 220 m2; adâncimea maximă: 3 m.

PODU ILOAIEI, lac de acumulare creat pe cursul inferior al râului Bahlueţ, în arealul oraşului omonim. Suprafaţa: 150 ha; volumul: 13,40 milioane m3. Utilizare complexă (irigaţii, pescuit, regularizarea viiturilor).

POIANA MĂRULUI, Lacul de acumulare ~ → Staţiunea climaterică Poiana Mărului.

POIANA RUSCĂI, lac de acumulare situat pe versantul de Sud al M-ţilor Ţarcu, la 635 m altitudine, la circa 8 km de satul Rusca din comuna Teregova, judeţul Caraş-Severin, creat în urma construirii unui baraj din beton armat, în dublu arc de cerc, pe cursul superior al Râului Rece, cunsocut şi cu numele Hideg. Lucrările de construire ale barajului au început în anul 1985, au fost întrerupte în anul 1990, din cauza Revoluţiei din decembrie 1989, reluate în anul 2002 şi finalizate la sfârşitul anului 2006. Barajul are o deschidere de 400 m, o înalţime de 75 m, o lungime la coronament de 280 m şi o grosime la bază de 16 m, iar lacul de acumulare are o suprafaţă de 139 ha, o lungime de 7 km şi un volum de apă de 35 milioane m3. Microhidrocentrala, dată în folosinţă în anul 2007, are o putere instalată de 40 MW.

Lacul Poiana Ruscăi (jud. Caraş-Severin)
Lacul Poiana Ruscăi (judeţul Caraş-Severin) (Photo by Ovidiu Cozma on Unsplash)

POIANA UZULUI, lac de acumulare construit pe cursul superior al râului Uz, în perioada 1965-1973, în urma construirii unui baraj înalt de 84 m, lung de 507 m şi lat (la bază) de 74,10 m. Lacul are o suprafaţă de 350 ha, o lungime de 3,75 km, o adâncime maximă de 64,70 m şi un volum de 90 milioane m3). Apa acestui lac pune în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (4,15 MW), intrată în funcţiune în 1977, şi reprezintă principala sursă de apă potabilă şi industrială pentru oraşele Dărmăneşti, Comăneşti, Bacău, Târgu Ocna şi Oneşti.

PORŢILE DE FIER I, Lacul de acumulare ~ → Defileul Porţile de Fier.

PORŢILE DE FIER II, Lacul de acumulare ~ → comuna Gogoşu, jud. Mehedinţi.

POTELU, lac de luncă (72 km2), situat pe stânga văii fluviului Dunărea, în perimetrul satului Potelu din comuna Ianca, judeţul Olt, desecat la sfârşitul anilor ’60 ai secolului 20 pentru ca terenul pe care îl ocupa să fie inclus în circuitul agricol.

PUCIOASA, lac de acumulare construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974; voumul.: 8 milioane m3.; suprafaţa: 91 ha.

PUIU, lac în partea de Sud Est a Deltei Dunării, între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, la Est de grindul Caraorman; 8,8 km2. Legat prin canale cu lacurile Puiuleţ, Roşu şi Lumina, împreună cu care formează un complex lacustru cu valoare piscicolă.

PUIULEŢ, lac în partea de Sud Est a Deltei Dunării, între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, la Est de grindul Caraorman; 290 ha. Legat prin canale cu lacurile Lumina şi Puiu, împreună cu care formează un complex lacustru cu valoare piscicolă.

PUŞCAŞI, lac de origine antropică în judeţul Vaslui, pe cursul inferior al râului Racova, pe teritoriul comunei omonime. Suprafaţa: 269 ha; volumul: 8,5 mil. m3. Piscicultură.