Lacuri (B)

BASCOV, lac de acumulare creat pe râul Argeş, cu scop hidroenergetic, situat în arealul com. Bascov, la N de municipiul Piteşti, umplut cu apă în 1970; vol.: 5,1 mil. m3.

BĂBENI, lac de acumulare creat pe cursul inf. al Oltului, situat în arealul oraşului omonim pentru punerea în mişcare a turbinelor hidrocentralei Băbeni; dat în folosinţã în 1978. Supr.: 905 ha; vol.: 59,7 mil. m3.

BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, situat în apropiere de oraşul Dărmăneşti (jud. Bacău), pe râul Izvoru Negru (afl. al Uzului). Lacul s-a format prin surparea şi alunecarea (1883) versantului drept al vãii. Supr.: 6 ha; ad. max.: 3,7 m; vol.: 150 000 m3.

BĂNEASA, lac de baraj antropic, pe valea Colentinei, în N municipiului Bucureşti. Supr.: 40 ha. Loc de agrement pentru locuitorii Capitalei şi bazã de sporturi nautice. Ştrand.

BÂLEA, lac glaciar în M-ţii Făgăraş, la 2 034 m alt. Supr.: 46 508 m2; ad. max.: 11,35 m; vol.: 0,2 mil. m3; lungimea: 360 m. Din el izvorăşte râul cu acelaşi nume (22,5 km), care curge printr-o vale de naturã glaciarã, formând o cascad ă fermecătoare în apropiere de hotelul Bâlea-cascadă. Punct turistic. Cabană distrusă de un incendiu în 1995 şi refăcută ulterior. Pe aici trece drumul naţional transfăgărăşan (inaugurat în 1974); linie de telecabină (804 m diferenţă de nivel) între Bâlea-lac şi Bâlea-cascadã (inaugurată în 1975). În apropiere de lacul Bâlea, pe un tãpşan cu vedere spre lacul Bâlea, spre crestele M-ţilor Făgăraş, spre Drumul Naţional Transfãgãrãşan şi tunelul rutier Balea – Capra, se aflã Cabana “Paltinul”, cu 15 camere şi două apartamente, finalizatã în anul 1972, destinatã ca vilã pentru Nicolae Ceauşescu în timpul partidelor de vânãtoare a caprelor negre. În jurul lacului se află rezervaţia naturală complexă omonimă (120,40 ha), cu vegetaţie variată, constituită din tufărişuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea) şi numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, Carex dacica), garofiţa cu flori roşii (Dianthus compactus), floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), planta endemică miliţea (Silene dinarica) ş.a.

Bâlea Lac (jud. Sibiu)
Bâlea Lac (jud. Sibiu) (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)
Cabana "Paltinu" (Munții Făgărașului)
Cabana “Paltinu” (Munţii Făgăraş) (Credit: Dan Silviu Ghinea)

BELCI, lac de acumulare, dat în folosinţã în 1963, creat pe cursul inf. al râului Tazlău, pentru alimentarea cu apă a municipiului Oneşti. Vol.: 12,5 mil. m3. Înălţimea barajului: 16 m. Dezafectat în 1991 ca urmare a colmatării.

BEREŞTI, Lacul de acumulare ~ Sascut.

BISTREŢ, lac cu apă dulce, situat în lunca Dunării, pe terit. jud. Dolj, alimentat cu apă de râurile Desnăţui şi Sărăceaua şi, uneori, în timpul inundaţiilor, de Dunăre. Supr.: 18,67 km2; vol.: 28 mil. m3. Lungime: 12 km; lăţime max.: 5 km. Importanţã piscicolă. Cunoscut şi sub numele de Cârna (dupã denumirea satului cu acelaşi nume, jud. Dolj).

BOIAN, lac situat în lunca Dunării, în SE Câmpiei Române, pe terit. jud. Călăraşi. Supr.: 230 ha. Importanţă piscicolă.

BRATEŞ, lac hidroamenajat în E României, în Câmpia Covurlui, la 2 km NE de municipiul Galaţi, a cărui supr. a fost redusã de la 74,2 km2 la 24 km2, o datã cu lucrările de amenajare efectuate dupã anul 1948. Ad. medie: 3 m. Piscicultură. O mare parte din terenurile rămase dupã desecarea lacului au fost îndiguite şi redate agriculturii. Apele lacului Brateş sunt legate de cele ale Prutului printr-un canal realizat pe valea fostului emisar Ghimia.

BRĂDENI, lac de acumulare, creat pentru piscicultură, pe cursul superior al Hârtibaciului, în arealul com. Brădeni, jud. Sibiu. Supr.: 115 ha; vol.: 2,0 mil. m3.

BRÂNCOVEANU, lac cu dimensiunile 567,50 m2, 37 m lungime, 32,50 m lăţime, 13,60 m adâncime şi salinitatea 360-400 g/l (cel mai sărat lac din România), cu malurile taluzate în anul 2010, aflat în oraşul Ocna Sibiului.

BUCURA, lac alpin, situat într-un circ glaciar complex din masivul Retezat (sub vf. Peleaga), la 2 041 m alt. Supr.: 10,8 ha (550 m lungime; 225 m lăţime); ad. max.: 15,7 m; vol.: 487 210 m3. Populat cu păstrăvi. Turism. Cuprins în Parcul Naţional Retezat. Este cel mai extins lac alpin (ca suprafaţă) din România.

BUDA, lac glaciar pe versantul sudic al M-ţilor Făgăraş, la 2 056 m alt., la poalele vf. Arpaşu Mic (2 459 m). Supr.: 0,9 ha; ad. max.: 2,2 m. Din el izv. pârâul Buda, unul dintre izv. râului Argeş.

BUFTEA, lac de origine antropică, amenajat în anii 1935-1937, pe râul Colentina, în raza oraşului omonim, la 21 km de municipiul Bucureşti. Lungimea: 7 km; lăţime variabilă; supr.: 307 ha; ad. max.: 8 m. Barajul, de 9 m înălţime, asigură acumularea unui volum de circa 10 mil. m3 de apă, folosită pentru alimentarea oraşului, pentru irigaţii şi agrement. Până în anul 1990, pe malul lacului Buftea s-au  aflat clădirile Studioului Cinematografic „Bucureşti”, construite în anii 1951–1956, după care, acestea au intrat în posesia Trustului “Media-Pro”.

BUHUI, lac de acumulare subteran, situat în partea de Sud Vest a României, în zona de Sud Vest a jud. Caraş-Severin, în M-ţii Aniei, la 640 m alt. Lacul a fost realizat în anul 1884 (cel mai vechi lac artificial din România) prin bararea pârâului Buhui (afluent al râului Caraş), la ieşirea acestuia din Peştera Buhui, pentru alimentarea cu apă a oraşului Anina. Supr. lacului: 9,80 ha; volum: 500 000 m3.