Lacuri (B)

BASCOV, lac de acumulare creat pe râul Argeş, cu scop hidroenergetic, situat în arealul com. Bascov, la N de municipiul Piteşti, umplut cu apã în 1970; vol.: 5,1 mil. m3.

BĂBENI, lac de acumulare creat pe cursul inf. al Oltului, situat în arealul oraşului omonim pentru punerea în mişcare a turbinelor hidrocentralei Bãbeni; dat în folosinţã în 1978. Supr.: 905 ha; vol.: 59,7 mil. m3.

BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, situat în apropiere de oraşul Dãrmãneşti (jud. Bacãu), pe râul Izvoru Negru (afl. al Uzului). Lacul s-a format prin surparea şi alunecarea (1883) versantului drept al vãii. Supr.: 6 ha; ad. max.: 3,7 m; vol.: 150 000 m3.

BĂNEASA, lac de baraj antropic, pe valea Colentinei, în N municipiului Bucureşti. Supr.: 40 ha. Loc de agrement pentru locuitorii Capitalei şi bazã de sporturi nautice. Ştrand.

BÂLEA, lac glaciar în M-ţii Fãgãraş, la 2 034 m alt. Supr.: 0,46 km2; ad. max.: 11 m; vol.: 0,2 mil. m3. Din el izv. râul cu acelaşi nume (22,5 km). Punct turistic. Cabanã distrusã de un incendiu în 1995 şi refãcutã ulterior. Pe aici trece drumul naţional transfãgãrãşan (inaugurat în 1974); linie de telecabinã (804 m diferenţã de nivel) între Bâlea-lac şi Bâlea-cascadã (inauguratã în 1975). În jurul lacului se află rezervaţia naturalã complexã omonimã (120,40 ha), cu vegetaţie variatã, constituitã din tufãrişuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea) şi numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, Carex dacica), garofiţa cu flori roşii (Dianthus compactus), floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), planta endemicã miliţea (Silene dinarica) ş.a.

BELCI, lac de acumulare, dat în folosinţã în 1963, creat pe cursul inf. al râului Tazlãu, pentru alimentarea cu apã a municipiului Oneşti. Vol.: 12,5 mil. m3. Înãlţimea barajului: 16 m. Dezafectat în 1991 ca urmare a colmatãrii.

BEREŞTI, Lacul de acumulare ~ Sascut.

BISTREŢ, lac cu apã dulce, situat în lunca Dunãrii, pe terit. jud. Dolj, alimentat cu apã de râurile Desnãţui şi Sãrãceaua şi, uneori, în timpul inundaţiilor, de Dunãre. Supr.: 18,67 km2; vol.: 28 mil. m3. Lungime: 12 km; lãţime max.: 5 km. Importanţã piscicolã. Cunoscut şi sub numele de Cârna (dupã denumirea satului cu acelaşi nume, jud. Dolj).

BOIAN, lac situat în lunca Dunãrii, în SE Câmpiei Române, pe terit. jud. Cãlãraşi. Supr.: 230 ha. Importanţã piscicolã.

BRATEŞ, lac hidroamenajat în E României, în Câmpia Covurlui, la 2 km NE de municipiul Galaţi, a cãrui supr. a fost redusã de la 74,2 km2 la 24 km2, o datã cu lucrãrile de amenajare efectuate dupã anul 1948. Ad. medie: 3 m. Pisciculturã. O mare parte din terenurile rãmase dupã desecarea lacului au fost îndiguite şi redate agriculturii. Apele lacului Brateş sunt legate de cele ale Prutului printr-un canal realizat pe valea fostului emisar Ghimia.

BRĂDENI, lac de acumulare, creat pentru pisciculturã, pe cursul superior al Hârtibaciului, în arealul com. Brãdeni, jud. Sibiu. Supr.: 115 ha; vol.: 2,0 mil. m3.

BUCURA, lac alpin, situat într-un circ glaciar complex din masivul Retezat (sub vf. Peleaga), la 2 041 m alt. Supr.: 10,8 ha (550 m lungime; 225 m lãţime); ad. max.: 15,7 m; vol.: 487 210 m3. Populat cu pãstrãvi. Turism. Cuprins în Parcul Naţional Retezat. Este cel mai extins lac alpin (ca suprafaţã) din România.

BUDA, lac glaciar pe versantul sudic al M-ţilor Fãgãraş, la 2 056 m alt., la poalele vf. Arpaşu Mic (2 459 m). Supr.: 0,9 ha; ad. max.: 2,2 m. Din el izv. pârâul Buda, unul dintre izv. râului Argeş.

BUFTEA, lac de origine antropicã, amenajat în anii 1935-1937, pe râul Colentina, în raza oraşului omonim, la 21 km de municipiul Bucureşti. Lungimea: 7 km; lãţime variabilã; supr.: 307 ha; ad. max.: 8 m. Barajul, de 9 m înãlţime, asigurã acumularea unui volum de circa 10 mil. m3 de apã, folositã pentru alimentarea oraşului, pentru irigaţii şi agrement. Pânã în anul 1990, pe malul lacului Buftea s-au  aflat clădirile Studioului Cinematografic „Bucureşti”, construite în anii 1951–1956, după care, acestea au intrat în posesia Trustului “Media-Pro”.