BASCOV, lac de acumulare creat pe râul Argeş, cu scop hidroenergetic, situat în arealul comunei Bascov, judeţul Argeş, la Nord de municipiul Piteşti, umplut cu apă în anul 1970; volum: 5,1 milioane m3.
BĂBENI, lac de acumulare creat pe cursul inferior al râului Olt, finalizat în anul 1978, situat în arealul oraşului omonim, judeţul Vâlcea, ale cărui ape pun în mişcare a turbinelor hidrocentralei Băbeni, cu o putere instalată de 37 MW, dată în folosinţã în anul 1978. Suprafaţa lacului: 905 ha; volumul: 59,7 milioane m3.
BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, situat în apropiere de oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe râul Izvoru Negru (afluent al râului Uz). Lacul s-a format prin surparea şi alunecarea (în anul 1883) versantului drept al vãii. Suprafaţa: 6 ha; adâncimea maximă: 3,70 m; volum: 150 000 m3.
BĂNEASA, lac de baraj antropic, pe valea râului Colentina, situat în partea de Nord a municipiului Bucureşti. Suprafaţa: 40 ha. Loc de agrement pentru locuitorii Capitalei şi bazã de sporturi nautice. Ştrand.
BÂLEA, lac glaciar în M-ţii Făgăraş, situat la 2 034 m altitudine. Suprafaţa: 46 508 m2; adâncimea maximă: 11,35 m; volum: 0,2 milioane m3; lungimea: 360 m. Din el izvorăşte râul cu acelaşi nume (22,5 km), care curge printr-o vale de naturã glaciarã, formând o cascadă fermecătoare în apropiere de hotelul Bâlea-cascadă. Punct turistic. Cabană distrusă de un incendiu în 1995 şi refăcută ulterior. Pe aici trece drumul naţional transfăgărăşan (inaugurat în 1974); linie de telecabină cu o diferenţă de nivel de 804 m, între Bâlea-lac şi Bâlea-cascadã (inaugurată în 1975).
În apropiere de lacul Bâlea, pe un tãpşan cu vedere spre lacul Bâlea, spre crestele M-ţilor Făgăraş, spre Drumul Naţional Transfãgãrãşan şi tunelul rutier Balea – Capra, se aflã Cabana “Paltinul”, cu 15 camere şi două apartamente, finalizatã în anul 1972, destinatã ca vilã pentru preşedintele de atunci al României, Nicolae Ceauşescu, pe care o folosea în timpul partidelor de vânãtoare a caprelor negre. În jurul lacului se află rezervaţia naturală complexă omonimă (120,40 ha), cu vegetaţie variată, constituită din tufărişuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea) şi numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, Carex dacica), garofiţa cu flori roşii (Dianthus compactus), floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), planta endemică miliţea (Silene dinarica) ş.a.
BÂTCA DOAMNEI, lac antropic situat în perimetrul municipiului Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, la 325 m altitudine, inaugurat în anul 1963, creat prin bararea râului Bistriţa cu scop hidroenergetic, de alimentare cu apă potabilă a municipiului Piatra-Neamţ, cât şi pentru agrement. Suprafaţa: 240 ha; lungimea: 3,2 km; lăţimea maximă: 1 050 m; adâncimea maximă: 15,50 m; volum: circa 10 milioane m3. Numeroase specii de peşti. Cunoscut şi cu numele Piatra-Neamţ.
BELCI, lac de acumulare, dat în folosinţã în 1963, creat pe cursul inferior al râului Tazlău, pentru alimentarea cu apă a municipiului Oneşti, judeţul Bacãu. Volum: 12,50 milioane m3. Înălţimea barajului: 16 m. Dezafectat în 1991 ca urmare a colmatării.
BEREŞTI, lac antropic realizat pe cursul mijlociu al râului Siret, pe o lungime de 15 km de la Nord la Sud, construit în perioada 1980-1985 şi inaugurat în anul 1986. Barajul, situat la 110 m altitudine, în perimetrul satului Bereşti din comuna Sascut, judeţul Bacãu, are o lungime de 122 m şi o înălţime de 29 m, în urma căruia s-a format lacul de acumulare cu o suprafaţă de 2 253,70 ha şi un volum de 120,40 milioane m3. Apele acestui lac uriaş, care “scaldă” teritoriile comunelor Parava, Orbeni, Corbasca (satele Marvila şi Rogoaza), Sascut, Tătăreşti şi Valea Seacă, pun în mişcare turbinele hidrocentralei Bereşti, cu o putere instalată de 43,50 MW. Întreaga zonă a lacului de acumulare Bereşti a fost declarată (la 30 noiembrie 2004) rezervaţie avifaunistică de interes naţional, care include, în afara luciului de apă al lacului, numeroase păşuni naturale, bălţi, mlaştini, turbării ş.a, cu vegetaţie de stufăriş şi păpuriş care asigură condiţii optime de hrană şi cuibărit pentru circa 148 de specii de păsări acvatice, printre care stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), lebăda mută (Cygnus olor), lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa moţată (Aythya fuligula), raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa suliţar (Anas acuta), gârliţa mare (Anser albifrons), gâsca cenuşie (Anser anser), vulturul codalb (Haliaetus albicilla) ş.a.
BISTREŢ, lac cu apă dulce, situat pe teritoriul judeţului Dolj, alimentat cu apă de râurile Desnăţui şi Sărăceaua şi, uneori, în timpul inundaţiilor, de fluviul Dunărea. Suprafaţa: 18,67 km2; volum: 28 milioane m3. Lungimea: 12 km; lăţimea maximă: 5 km. Importanţã piscicolă. Cunoscut şi sub numele de Cârna (dupã denumirea satului cu acelaşi nume, judeţul Dolj).
BOIAN, lac situat în lunca Dunării, în partea de Sud Est a Câmpiei Române, pe teritoriul judeţului Călăraşi. Suprafaţa: 230 ha. Importanţă piscicolă.
BOLBOCI, lac antropic construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, la 1 438 m altitudine, în amonte de cheile Zănoagei, cu scopul aprovizionării cu apă potabilă şi industrială a municipiului Târgovişte. Lacul a fost inaugurat la 11 octombrie 1988. Suprafaţa: 4,86 km2 ; lungimea: 2,7 km; lăţimea maximã: 1,8 km; adâncimea maximã: 12 m; volum: 17,9 milioane m3. Barajul, în urma cãruia s-a format lacul, are 55 m înălţime. În lac se varsă pâraiele Blana, Nucet, Bolboci şi Plaiul Mircii. Pe malul lacului se află cabana Bolboci, situată la 1 460 m altitudine, construită în anii 1926-1928 şi renovată în anul 1971.
BRATEŞ, lac hidroamenajat în partea de Est a României, în Câmpia Covurlui, la 2 km Nord Est de municipiul Galaţi, a cărui suprafaţă a fost redusã de la 74,2 km2 la 24 km2, o datã cu lucrările de amenajare efectuate dupã anul 1948. Adâncimea medie: 3 m. Piscicultură. O mare parte din terenurile rămase dupã desecarea lacului au fost îndiguite şi redate agriculturii. Apele lacului Brateş sunt legate de cele ale râului Prut printr-un canal realizat pe valea fostului emisar Ghimia.
BRĂDENI, lac de acumulare, creat pentru piscicultură, pe cursul superior al râului Hârtibaci, în arealul comunei Brădeni, judeţul Sibiu. Suprafaţa: 115 ha; volum: 2,0 milioane m3.
BRĂDIŞOR, lac de acumulare situat în arealul comunei Malaia, judeţul Vâlcea, între M-ţii Căpăţânii şi M-ţii Lotru, creat pe valea râului Lotru, în spatele unui baraj cu înălţimea de 62 m şi lungimea de 220 m, construit din beton, în arc de cerc, în perioada 1973-1980. Lacul are o suprafaţă de 229 ha, o adâncime de 40 m, şi este destinat atât producerii energiei electrice (hidrocentrala are o putere instalată de 115 MW), cât şi practicării sporturilor nautice şi pescuitului sportiv (păstrăv, mreană, clean, crap, caras, biban, lostriţă – peşte pe cale de dispariţie, declarat monument al naturii şi ocrotit de lege).
BRÂNCOVEANU, lac situat în oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu. Suprafaţa: 567,50 m2; lungimea: 37 m ; lăţimea: 32,50 m; adâncimea: 13,60 m; salinitatea: 360-400 g/l (cel mai sărat lac din România), cu malurile taluzate în anul 2010.
BUCURA, lac alpin, situat într-un circ glaciar complex din masivul Retezat (sub vârful Peleaga), la 2 041 m altitudine. Suprafaţa: 10,80 ha; lungimea: 550 m ; lăţimea: 225 m; adâncimea maximă: 15,70 m; volum: 487 210 m3. Populat cu păstrăvi. Turism. Cuprins în Parcul Naţional Retezat. Este cel mai extins lac alpin (ca suprafaţă) din România (10,80 ha).
BUDA, lac glaciar pe versantul sudic al M-ţilor Făgăraş, la 2 056 m altitudine, la poalele vârfului Arpaşu Mic (2 459 m). Suprafaţa: 0,9 ha; adâncimea maximă: 2,2 m. Din el izvorăşte pârâul Buda, unul dintre izvoarele râului Argeş.
BUFTEA, lac de origine antropică, amenajat în anii 1935-1937, pe râul Colentina, în raza oraşului omonim, la 21 km de municipiul Bucureşti. Lungimea: 7 km; lăţime variabilă; suprafaţa: 307 ha; adâncimea maximă: 8 m. Barajul, de 9 m înălţime, asigură acumularea unui volum de circa 10 milioane m3 de apă, folosită pentru alimentarea oraşului, pentru irigaţii şi pentru agrement. Până în anul 1990, pe malul lacului Buftea s-au aflat clădirile Studioului Cinematografic „Bucureşti”, construite în anii 1951–1956, după care, acestea au intrat în posesia Trustului “Media-Pro”.
BUGEAC → Gârliţa, Lacul ~.
BUHUI, lac de acumulare, situat în partea de Sud Vest a României, în zona de Sud Vest a judeţului Caraş-Severin, în M-ţii Aniei, la 640 m altitudine. Lacul a fost realizat în anul 1884 (cel mai vechi lac artificial din România) prin bararea pârâului Buhui (afluent al râului Caraş), la ieşirea acestuia din Peştera Buhui, pentru alimentarea cu apă a oraşului Anina. Suprafaţa lacului: 9,80 ha; volum: 500 000 m3.
