Date generale
Oraşul Topoloveni se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în arealul de Sud Est al judeţului Argeş, în zona de contact a Piemontului Cândeşti cu Câmpia Piteştiului, la 224-375 m altitudine, pe cursul inferior al râului Cârcinov, în apropiere de confluenţa acestuia cu râul Argeş, la intersecţia paralelei de 44°48’24” latitudine nordicã cu meridianul de 25°05’01” longitudine esticã, la 19 km Sud Est de municipiul Piteşti. Din punct de vedere demografic, Topoloveni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 356 loc. (1 ian. 2019), din care 4 373 loc. de sex masc. şi 4 983 fem. Supr.: 36,0 km2, din care 8,6 km2 în intravilan; densitatea: 1 088 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 10 219 loc., 9 878 de persoane erau români (96,7%) şi 341 loc. (3,3%) aparţineau altor etnii (rromi, turci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 9 879 de ortodocşi (96,7%) şi 340 loc. (3,3%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, musulmani, romano-catolici, penticostali ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier. Exploatãri de petrol. Producţie de supape şi bolţuri pentru autovehicule, de elemente de comandã, de încălţăminte, de tricotaje, de confecţii, de produse din material plastic de unică folosinţă şi de produse alimentare (preparate din carne, băuturi răcoritoare, produse de patiserie, conserve din legume şi fructe, oţet, magiunuri, marmelade, dulceţuri, zacuscă ş.a.). Produse de artizanat (covoare, ţesături, cuversturi, ştergare, feţe de masă, ii), în satul Ţigăneşti. Centru viticol şi pomicol (meri, pruni, peri, nuci, vişini). Culturi de legume şi de căpşuni. Şcoală (din 1830). Cămin cultural (inaugurat la 3 ian. 1932). Festival internaţional de folclor “Carpaţi”, în luna august, din anul 2004. Ansamblul folcloric “Ciuleandra”, înfiinţat în anul 1972. Fanfară (din anul 2008). Tabără anuală de pictură şi sculptură. Centru Naţional de informare şi promovare turistică. Centru Cultural Catehetic “Sfântul Ierarh Nicolae”, inaugurat la 6 dec. 2016. Muzeu orăşenesc (documente vechi, vase ceramice, fotografii, obiecte de artizanat ş.a.). Bibliotecă publică, inaugurată în anul 1952, azi cu peste 25 000 de volume. Casa de Cultură “Preot Ion Ionescu”, construită în anul 2008 (250 de locuri). Parc dendrologic (2,5 ha), amenajat în perioada 2016-2018. Fond cinegetic (mistreţi, fazani, căprioare ş.a.). La Topoloveni s-a născut omul politic Ion Mihalache, preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc (n. 3 martie 1882, Topoloveni – m. 5 febr. 1963 în penitenciarul din Râmnicu Sărat).
Istoric
În arealul oraşului Topoloveni au fost descoperite vestigii neolitice (topoare şi ciocane perforate, confecţionate din piatră). Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, la 19 iunie 1421, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Radu II Praznaglava, prin care acesta “întărea mănăstirilor Cozia şi Cotmeana toate daniile făcute mai înainte de către tatăl său, Mircea cel Bătrân (sate, mori, vii, livezi, vămi, bălţi ş.a.)”. Într-un hrisov din anul 1502 al domnului Ţării Româneşti, Radu cel Mare, se arăta că “pârcălabul Gherghina al vestitei Cetăţi Poenari, dăruia mănăstirii Nucet a doua jumătate din satul Topoloveni, alături de prima jumătate dăruită aceleiaşi mănăstiri mai înainte”, iar la 5 sept. 1515, domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, “înnoia, prin hrisov domnesc, mănăstirii Nucet, stăpânirea peste satul Topoloveni şi alte sate”. În secolele trecute, localitatea Topoloveni mai era numită uneori şi Târgul Cârcinov. La sfârşitul secolului 19, Topoloveni era o comună rurală, alcătuită din satele Topoloveni, Cârcinovu şi Inuri, cu 684 loc., o biserică şi o şcoală înfiinţată în anul 1830. În anul 1925, comuna era cunoscută cu numele Târgul Cârcinov, era formată din satele Cârcinovu, Goleştii-Badii, Inuri, Topoloveni şi Glâmbocelu (vechea denumire a satului Dealu Viilor) şi avea 1 863 loc., iar în 1950, în comuna Topoloveni au mai fost înglobate satele Viticheşti şi Ţigăneşti-Linie care aparţineau comunelor Călineşti şi, respectiv, Ţigăneşti, comune care fuseseră desfiinţate la acea dată. Comuna Topoloveni, care a revenit la această denumire în anul 1931, a fost declarată oraş la 17 febr. 1968 prin contopirea satelor Topoloveni, Dealu Viilor (numit anterior Glâmbocelu), Goleştii-Badii, Inuri (atestat documentar in 1847), Ţigăneşti-Linie şi Viticheşti, iar satele Boţârcani, Crinteşti, Gorăneşti şi Ţigăneşti din fosta comună Ţigăneşti au ramas în subordinea administrativă a oraşului Topoloveni.
Monumente
În oraşul Topoloveni se află noua Catedrală cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, construită în stil modern, în perioada 2003-2008 (sfinţită la 20 apr. 2008), dominată de o cupolă foarte mare, plasată pe naos, luminată de 16 ferestre înalte, terminate cu arcade, cu 32 de geamuri cu icoane-vitralii şi 16 icoane ale Sfinţilor români. În interior, cupola are o icoană mare (67 m2) cu chipul Lui Iisus Hristos, realizată în mozaic de Murano. Atât mozaicul, cât şi icoanele au fost executate de o echipă din Iaşi, coordonată de pictorul bisericesc Virgil Moraru; în cartierul Goleştii-Badii există biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fostului schit Nucet “Din Vii”, zidită în anul 1745 prin osârdia ieromonahului Dionisie, egumenul mănăstirii Nucet, pe locul uneia mai vechi, atestată documentar la 24 oct. 1736, azi declarată monument istoric şi de arhitectură, restaurată în anii 2011-2015. Biserica are un pridvor deschis, sprijinit pe 6 stâlpi cilindrici, terminaţi cu arcade largi. În cartierul Inuri este biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (18 m lungime şi 4,50 m lăţime), construită în anii 1702-1706 (sfinţită la 24 iulie 1706), pictată în anul 1767 de Mihai Iordache, azi declarată monument istoric. Biserica a fost restaurată în anii 2010-2014; clădirea Primăriei (1901–1903), restaurată în 1990; clădirea fostei Şcoli agricole (1830); clădirea Liceului “Ion Mihalache”, cu internat (1933-1940); Crama din satul Boţârcani (1884); bustul omului politic Ion Mihalache (dezvelit la 23 oct. 1993); Ansamblul de artă monumentală “Ion Mihalache”, realizat în bronz de către sculptorul Mircea Cornel Spătaru, dezvelit în anul 2000.