Târgu Bujor

Date generale

Oraşul Târgu Bujor se află în extremitatea de Est a României, în provincia istorică Moldova, în partea de Est a judeţului Galaţi, în Podişul Covurlui, la 100 m alt., în zona de confluenţă a râului Covurlui cu râul Chineja, la intersecţia paralelei de 45º52’10’’latitudine nordică cu meridianul de 27º55’08’’ longitudine estică, la 61 km Nord-Nord Vest de municipiul Galaţi. Din punct de vedere demografic Târgu Bujor face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 155 loc. (1 ian. 2019), din care 3 563 loc. de sex masc. şi 3 592 fem. Supr.: 81,2 km2, din care 16,2 km2 în intravilan; densitatea: 442 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 299 loc., 5 790 de persoane erau români (91,9%), 270 rromi (4,3%) şi 239 loc. (3,8%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 908 ortodocşi (93,8%), 113 penticostali (1,8%) şi 278 loc. (4,4%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, romano-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată pe linia Galaţi – Şiviţa – Stoicani – Băleni – Umbrăreşti – Târgu Bujor – Bereşti – Gara Tălăşman – Bârlad (109 km), construită în perioada 1892-1911 şi inaugurată la 19 mai 1912, cu 19 gări, în prezent, majoritatea aflate în stare de degradare. În zona dintre oraşul Bereşti şi satul Gara Tălăşman din comuna Vinderei, jud. Vaslui se află un tunel feroviar, construit în perioada 1906-1911, în lungime de 3 330 m, la o altitudine de 150 m, fiind al doilea tunel din România, ca lungime, după tunelul Teliu (→) şi unul dintre puţinele tunele construite la o altitudine aşa de joasă. În anul 2010, această linie de cale ferată a fost concesionată unei firme private. Nod rutier. Fabrici de confecţii, de prelucrare a lemnului şi de produse alimentare (brânzeturi, panificaţie ş.a.). Centru viticol şi de vinificaţie (podgoria „Dealul Bujorului”, 4 000 ha), cu producţii de vinuri albe (Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Aligoté ş.a) şi roşii, de calitate superioară (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Băbească neagră ş.a.). Staţiune de Cercetare-Dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie, înfiinţată în anul 1977, în cadrul căreia se produce material săditor viticol din soiuri superioare de viţă-de-vie şi se înfiinţează noi plantaţii cu vită-de-vie. Cramă cu o capacitate de circa 2 000 tone de vin/an. Cutura viţei-de-vie datează din secolul 15, cu o continuitate neîntreruptă, iar din anul 1933 a început înfiinţarea unor plantaţii cu viţă nobilă. Ferme avicolă şi de creştere a ovinelor. Pomicultură. Muzeu de istorie şi etnografie, întemeiat în anul 1976 pe baza unei colecţii din 1876, în care sunt expuse icoane din secolul 18, piese numismatice (peste 200 de monede, dintre care una datează din anul 1541), un zapis din 1848, numeroase pise etnografice ş.a. La 17 sept. 2003, în acest muzeu a fost inaugurată o sală expoziţională dedicată poetului Grigore Hagiu, iar la 28 nov. 2003, o sală cu exponate care au aparţinut generalului Eremia Grigorescu. Casă de Cultură adapostită într-o clădire construită în anul 1956. Bibliotecă publică, înfiinţată în anii 1936-1937 şi numită “Grigore Hagiu” din anul 1990, posedă în prezent peste 30 000 de volume. Cămine culturale în satele Moscu (cu o clădire polivalentă construită în anul 2002, şi Umbrăreşti. În arealul oraşului Târgu Bujor se află lacul de agrement “Trei Stejari” (5,90 ha). La Târgu Bujor s-au născut generalul Eremia Grigorescu (n. 28 nov. 1863, Târgu Bujor – m. 21 iulie 1919, Bucureşti) şi poetul Grigore Hagiu (n. 27 sept. 1933, Târgu Bujor – m. 13 febr. 1985, Bucureşti).

Istoric

Localitatea Târgu Bujor apare menţionată pentru prima oară într-un hrisov emis de Ştefan cel Mare în 1491, în care se consemnează că domnul Moldovei „milueşte pe Neagoe Orbescul cu satul Covurlui” (vechiul nume al aşezării de astăzi; toponimul actual i-a fost atribuit mai târziu). La 21 iulie 1776, localitatea este amintită într-un hrisov al domnului Grigore III Ghica în care acesta pomeneşte de „moşia Bujor din ţinutul Covurlui, care aparţinea bătrânilor Houran, Baniţă şi Lupu lui Bujor”. În perioada 1838–1950, aşezarea s-a numit Golăeşti (cu excepţia unei scurte perioade de timp din anul 1934, când a purtat numele I. G. Duca, în memoria fostului prim-ministru ucis de legionari). La 6 mai 1844, aşezarea apare consemnată ca târg, într-un document al domnlui Moldovei, Mihai Grigore Sturdza, prin care acesta ridica moşia boierului Alexandru Ventura la rang de târg. Comuna Târgu Bujor a fost declarată oraş la 17 febr. 1968 (prin unificarea satelor Bujor şi Bujor-Sat din fosta com. Bujor) şi numit Târgu Bujor. În prezent, oraşul Târgu Bujor are în subordine ad-tivă 2 sate: Moscu şi Umbrăreşti.

Monumente

În oraşul Târgu Bujor se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în perioada 1895-1896 după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, pe cheltuiala omului politic Lascăr Catargiu, reparată şi resfinţită la 24 sept. 1995, Monumentul eroilor din timpul Primului Război Mondial, ridicat în anii 19221-1922, şi bustul generalului Eremia Grigorescu, operă realizată în piatră albă de sculptorul Enea Nicolae şi dezvelit la 17 sept. 1977; în satul Moscu există biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1880-1882) şi Monumentul eroilor, dedicat tuturor luptătorilor căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul Războiului de Independenţă din anii 1877-1878 şi din timpul celor Două Războaie Mondiale, dezvelit la 13 iunie 2002, iar în satul Umbrăreşti se află biserica „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” (1849) şi Monumentul eroilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dezvelit în anul 1988.