Mănăstirea Arnota, iniţial de călugări, iar din anul 1999 de călugăriţe, este unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din România, situat în arealul comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, la 54 km Nord Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea. Aşezământul monahal, cu biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, azi declarată monument istoric şi de arhitectură, a fost întemeiat în anii 1633-1636 prin grija domnului Ţării Româneşti, Matei Basarab, pe locul unei biserici mai vechi, avariată de cutremurul din 8 noiembrie 1620, care a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter. Biserica mănăstirii Arnota, dominatã de două turle, are faţadele împărţite, printr-un brâu median de cărămidă aparentă, în douã registre – cel superior cu ocniţe adânci, iar cel inferior decorat cu arcaturi (succesiune de arcade). Picturile murale interioare, între care se remarcă tabloul votiv cu portretul ctitorului, au fost executate în 1644 de Stroe zugravul din Târgovişte. În 1694, pe latura vestică a bisericii a fost construit un pridvor deschis, cu coloane de cărămidă terminate cu arcade. Biserica a fost renovatã şi repictată (fără a se înlocui pictura originară) în anii 1705-1706 din iniţiativa domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu. În perioada 1852-1856, ansamblul monastic a fost restaurat prin osârdia domnului Barbu Ştirbei, demolându-se chiliile vechi şi construindu-se altele noi, din cărămidă. Complexul mănăstiresc a mai fost renovat în anii 1907, 1935-1937, 1954-1958 (s-au făcut consolidări şi s-au executat instalaţii de încălzire şi de apă curentă) şi 2003-2007. În pronaosul bisericii se află înmormântaţi Matei Basarab (născut în anul 1580 şi mort la 9 aprilie 1654) şi tatăl acestuia, vornicul Danciu (mort în anul 1604, în luptele din Transilvania). Mănăstirea Arnota are un interesant şi valoros muzeu de artă religioasă.
