Mănăstirea Arnota

Acest lãcaş de rugăciune, cu cinci cãlugãri care duc o viaţã de obşte, pãstoriţi de ieromonahul Dometie Grigore, este unul dintre cele mai importante monumente de artã religioasã din România, situat în arealul comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, la 54 km NV de municipiul Râmnicu Vâlcea. Aşezãmântul monahal, cu biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construit în anii 1633-1636 prin grija domnului Matei Basarab, pe locul unei biserici mai vechi, cu datã necunoscutã. Biserica mănăstirii Arnota, dominatã de douã turle, are faţadele împãrţite, printr-un brâu median de cãrãmidã aparentã, în douã registre – cel superior cu ocniţe adânci, iar cel inferior decorat cu arcaturi (succesiune de arcade). Picturile murale interioare, între care se remarcã tabloul votiv cu portretul ctitorului, au fost executate în 1644 de Stroe zugravul din Târgovişte. În 1694, pe latura vesticã a bisericii a fost construit un pridvor deschis, cu coloane de cãrãmidã. Biserica a fost renovatã şi repictatã (fãrã a se înlocui pictura originarã) în anii 1705-1706 din iniţiativa domnului Constantin Brâncoveanu. În perioada 1852-1856, ansamblul monastic a fost restaurat prin osârdia domnului Barbu Ştirbei, demolându-se chiliile vechi şi construindu-se altele noi, din cãrãmidã. Complexul mânãstiresc a mai fost renovat în anii 1907, 1935 şi 1954-1958 (s-au fãcut consolidãri şi s-au executat instalaţii de încãlzire şi de apã curentã). În pronaosul bisericii se aflã înmormântaţi Matei Basarab (mort în 1654) şi tatãl acestuia, vornicul Danciu. Mănăstirea Arnota are un interesant şi valoros muzeu de artã religioasã.