Mănăstirea Bistriţa (Vâlcea)

Mănăstirea Bistriţa (de maici) se află în satul Bistriţa din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, la 6 km Nord de satul Costeşti si 43 km Vest-Nord Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea. Mănăstirea Bistriţa, cu biserica având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este una dintre cele mai importante aşezãri monastice şi culturale din Ţara Românească, fiind o ctitorie din anii 1492-1494 a fraţilor Craioveşti (respectiv Barbu – devenit monahul Pahomie, Pârvu, Danciu şi Radu Craiovescu). În 1509, ansamblul monahal a fost în mare parte dărâmat din porunca domnului Mihnea cel Rău, care intrase în conflict cu boierii Craioveşti din cauza politicii sale autoritare. În perioada 1515-1519, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti au reconstruit biserica şi chiliile, iar meşterul zugrav Dobromir din Târgovişte, ajutat de Dumitru şi Chirtop au executat picturile murale interioare. Ulterior, frecventele jafuri ale tâlharilor au provocat mari stricăciuni mănăstirii, fapt ce a determinat pe domnul Constantin Brâncoveanu să renoveze ansamblul monahal în anii 1683-1684. În 1820 biserica mănăstirii a fost repictată din iniţiativa marelui ban Grigore Brâncoveanu. Avariate grav de cutremurul din 11 ianuarie 1838, biserica şi clădirile anexe au fost rezidite în anii 1846-1855, sub domniile lui Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. Biserica mănăstirii, reziditã în stil neogotic, după planurile arhitecţilor Johann Schlatter şi Julius Freiwald, a fost pictatã la interior, în 1855, de Gheorghe Tattarescu. La mănăstirea Bistriţa se pãstreazã moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse aici de Barbu Craiovescu în 1497. Din vechiul ansamblu ctitorit de boierii Craioveşti se mai pãstreazã doar biserica-bolniţă cu hramul “Schimbarea la Faţã”, construitã în anii 1520-1521 şi pictată imediat dupã aceea, iar în 1710 i s-a adãugat un pridvor. La mănăstirea Bistriţa a fost instalată, la începutul secolului 16, prima tiparniţă din Ţara Românească de cãtre ieromonahul Macarie, de sub teascurile căreia a apărut, la 10 noiembrie 1508, din iniţiativa domnului Radu cel Mare, ”Liturghierul” în limba slavonã, prima carte tipărită în Ţara Românească.

Mănăstirea Bistriţa (jud. Vâlcea)
Mănăstirea Bistriţa (jud. Vâlcea) (Credit: Shutterstock)