Mănăstirea Bistriţa


Acest lăcaş de spiritualitate, cu 15 vieţuitoare care duc o viatã de obşte, pãstorite de stareţa Mihaela Tamaş, se aflã în satul Bistriţa din comuna Costesti, judeţul Vâlcea, la 6 km N de satul Costeşti si 43 km VNV de municipiul Râmnicu Vâlcea. Mănăstirea Bistriţa, cu biserica având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este una dintre cele mai importante aşezãri monastice şi culturale din Ţara Româneascã, fiind o ctitorie din anii 1492-1494 a fraţilor Craioveşti (respectiv Barbu – devenit monahul Pahomie, Pârvu, Danciu şi Radu Craiovescu). În 1509, ansamblul monahal a fost în mare parte dãrâmat de cãtre domnul Mihnea cel Rãu, care intrase în conflict cu boierii Craioveşti din cauza politicii sale autoritare. În perioada 1515-1519, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti au reconstruit biserica şi chiliile, iar meşterii zugravi Dobromir, Dumitru şi Chirtop au executat picturile murale interioare. Ulterior, frecventele jafuri ale tâlharilor au provocat mari stricãciuni mănăstirii, fapt ce a determinat pe domnul Constantin Brâncoveanu sã renoveze ansamblul monahal în anii 1683-1684. În 1820 biserica mânãstirii a fost repictatã din iniţiativa marelui ban Grigore Brâncoveanu. Avariate grav de cutremurul din 11 ianuarie 1838, biserica şi clãdirile anexe au fost rezidite în anii 1846-1855, sub domniile lui Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. Biserica mânãstirii, realizatã în stil neogotic, a fost pictatã la interior, în 1855, de Gheorghe Tattarescu. La mânãstirea Bistriţa se pãstreazã moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse aici de Barbu Craiovescu în 1497. Din vechiul ansamblu ctitorit de boierii Craioveşti se mai pãstreazã doar biserica-bolniţã cu hramul “Schimbarea la Faţã”, construitã în anii 1520-1521 şi pictatã imediat dupã aceea, iar în 1710 i s-a adãugat un pridvor. La mãnãstirea Bistriţa a fost instalatã,la începutul secolului 16, prima tiparniţã din Ţara Româneascã de cãtre ieromonahul Macarie, de sub teascurile cãreia a apãrut, la 10 noiembrie 1508, din iniţiativa domnului Radu cel Mare,” Liturghierul” în limba slavonã, prima carte tipãritã în Ţara Româneascã.

MANASTIREA BISTRITA — Alexandru cel Bun, jud. Neamţ.