TÂRNAVA, Podişul Târnavelor (sau Podişul Transilvaniei sudice cum a fost numit de geograful Vintilă Mihăilescu), unitate de relief situată în partea sudică a Podişului Transilvaniei, între valea râului Mureş (la Vest şi Nord), Subcarpaţii Transilvaniei şi Subcarpaţii Homoroadelor (la Est) şi aliniamentul văilor râurilor Secaş (afluent al râului Sebeş) şi Olt (la Sud). Între aceste limite, Podişul Târnavelor, constituit din marne, argile, gresii, nisipuri şi pietrişuri (mio-pliocene), uşor cutate, prezintă un relief de culmi, măguri şi creste dezvoltate pe domuri şi bazine care se înclină de la 700 m (în Est) la circa 500 m (în Vest), iar interfluviile se înalţă cu 200–250 m deasupra nivelului văilor principale (cele două râuri Târnave şi râul Hârtibaciu). Interfluviile sunt intens nivelate (creând imaginea generală de podiş) şi dominate pe alocuri de gurguie, numite popular „picuri”, iar la nivelul culmilor mai înalte se observă două niveluri de eroziune – suprafeţele Amnaş, la 600 m altitudine şi Secaş, la 500 m altitudine. Vegetaţia este reprezentată prin păduri, îndeosebi de carpen şi gorun, care s-au mai păstrat numai pe culmile dealurilor, şi prin pajişti secundare mezoxerofile. Sunt larg răspândite culturile de cereale (grâu, porumb) şi mai ales de viţă de vie, care formează renumitele podgorii ale Târnavelor. Importante zăcăminte de gaze naturale. Specifice pentru versante sunt intensele procese de pantă (eroziune, ravenări şi alunecări). Podişul Târnavelor este format din trei subunităţi: Podişul Târnavelor propriu-zis, între valea râului Mureş (la Nord) şi cea a râului Târnava Mare (la Sud); Podişul Hârtibaciului, între râul Târnava Mare (la Nord), valea râului Olt (la Sud) şi râul Vişa (la Vest); Podişul Secaşelor, între râurile Târnava (la Nord), Vişa (la Est), râul Secaş – afluent al râului Sebeş – (la Sud) şi valea râului Mureş (la Vest).