CANARALELE HÂRŞOVEI, Rezervaţia ~, rezervaţie naturală situată în arealul oraşului Hârşova, între Hârşova şi comuna Ghindăreşti, jud. Constanţa, extinsă pe 7,4 ha, în care sunt numeroase stânci, înalte de 10-12 m (în limba turcă, kanara înseamnã, stâncă), declarată arie cu protecţie specială avifaunistică, la 24 oct. 2007. În aceastã arie sunt de asemenea protejate numeroase lacuri (între care şi lacul Hazarlâc), râuri, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, stepe etc., care adăpostesc şi asigură hrana pentru numeroase specii de păsari migratoare, de pasaj sau sedentare. Declarată monument al naturii.
CANARAUA FETEI, Rezervaţia ~, rezervaţie naturală complexă, declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 30 oct. 2007, situată în extremitatea de Sud Vest a Dobrogei, la graniţa cu Bulgaria, extinsă de-a lungul văii Ceair, cu aspect de canion, în arealele comunelor Băneasa, Lipniţa şi Dunăreni, jud. Constanţa. Canionul văii Ceair, cu o lungime de c. 20 km se prelungeşte dincolo de graniţa cu Bulgaria unde râul este numit Suha Reka (Râul Secat). Întreaga rezervaţie, cu o supr. totală de 14 500 ha, include blocuri mari de calcar, cu numeroase fosile înglobate în ele, cu pereţii verticali, foarte abrupţi, cu înălţimi de c. 40 m, în care s-au format grote, hornuri, arcade, nişe ş.a., precum şi o vegetaţie specifică Podişului Dobrogei de Sud, reprezentată prin păduri de foioase, termofile, cu arbori rezistenţi la uscăciune, printre care stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), cerul (Quercus cerris), cărpiniţa (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus), vişinul turcesc (Prunus cerasus) ş.a. Vegetaţia ierboasă este reprezentată prin diverse specii de plante de stepă, în care predomină cele din clasa stipa, precum şi două specii de bujor de stepă (Paeonia tenuifolia şi Paeonia peregrina) ş.a. Din punct de vedere faunistic, în această rezervaţie se întâlnesc numeroase specii de păsări, printre care se remarcă privighetoarea (Luscinia megarhynchos), ciocârlia (Alauda arvensis), mierla (Turdus merula), pupăza (Upupa epops), uliul păsărar (Accipiter nisus), acvila (Aquila clanga), fâsa de pădure (Anthus gallicus), ciocănitoarea mare (Dendrocopos major) şi multe altele. Dintre mamiferele care trăiesc în această rezervaţie, reprezentative sunt şacalul (Canis aureus), lupul (Canis lupus), mai multe specii de lilieci, printre care liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) ş.a., iar dintre reptile se evidenţiază guşterul (Lacerta viridis), şopârla, şarpele rău (Coluber caspius), vipera cu corn (Vipera amodites), broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca) ş.a. În pereţii de calcar din canionul văii Ceair se află numeroase grote în care, în secolele 4-7 şi 9-10, a existat un complex monahal rupestru.
CÂRJA, Rezervaţia faunistică ~ → oraşul Murgeni.
CHEILE NEREI – BEUŞNIŢA, Rezervaţia complexă ~ → râul Nera.
CHEILE POŞAGĂI, Rezervaţia ~ → Poşaga, Cheile Poşagăi.
CHEILE SOHODOLULUI, Rezervaţia ~ → Cheile Sohodolului.
CHEILE TIŞIŢEI, Rezervaţia ~ → Cheile Tişiţei.
CHEILE TURZII, Rezervaţia ~ → Cheile Turzii.
CHEILE VÂRGHIŞULUI, Rezervaţia ~ → Cheile Vârghişului.