Vârfuri (P)

PADEŞ, Vârf în SV M-ţilor Poiana Ruscăi, alcătuit din calcare triasice, reprezentând alt. max. a acestora (1 374 m).

PAHARNICULUI, Vârful ~, masiv deluros în Pod. Mehedinţi (în Dealurile Isvernei), alcătuit din marno-calcare şi formaţiuni detritice. Aici se înregistrează cea mai mare înălţime (887 m) atât din Dealurile Isvernei, cât şi din întreg arealul Pod. Mehedinţi.

PANAGHIA, vârf în masivul Ceahlău, alcătuit din conglomerate. Alt.: 1 900 m.

PALTINU, vârf în M-ţii Făgăraş, alcătuit din şisturi cristaline. Alt.: 2 398 m.

PARÂNGU MARE, vârf în partea central-vestică a masivului Parâng, alcătuit din granite şi granodiorite. Alt.: 2 519 m (cel mai înalt din întreg masivul P.). Acoperit cu pajişti alpine. Se află pe traseul de creastă care porneşte din Petroşani sau din şoseaua alpină Novaci–Oaşa–Sebeş, oferind o frumoasă perspectivă asupra reliefului glaciar de la obârşia văii Jieţului. Cunoscut şi sub numele de Mândra.

PAŞCANI, vârf în partea centrală a Obcinei Feredeu, reprezentând alt. max. a acesteia (1 479 m).

PĂLTINIŞ, vârf în culmea Şieu, constituind alt. max. a acesteia (691 m).

PĂPUŞA, vârf în E Masivului Parâng, situat la E de vf. Parângu Mare, alcătuit din amfibolite. Alt.: 2 136 m. Străjuieşte, dinspre E, Pasul Urdele (1 950 m alt.) şi  şoseaua transalpină Novaci–Oaşa–Sebeş, care trece prin acest pas.

PĂPUŞA, vârf de formă piramidală în partea de E a M-ţilor Retezat, la E de vf. Peleaga, alcătuit din granite şi granodiorite gnaisice. Alt.: 2 508 m. Are pantele acoperite cu grohotişuri. Aflat pe traseul turistic de creastă (accesibil de la cabanele Pietrele şi Buta), oferă o frumoasă perspectivă asupra peisajului alpin al M-ţilor Retezat şi asupra reliefului glaciar din jur.

PEANA, vârf în zona Dealurilor Feleacului, constituind alt. max. a acestora (832 m).

PELEAGA, cel mai înalt vârf din M-ţii Retezat (în partea de V a Carpaţilor Meridionali), de formă piramidală, alcătuit din granite, granodiorite, şisturi cristaline; îmbrăcat în pânze de grohotiş. Alt.: 2 509 m. La baza lui se află cel mai întins lac glaciar din Carpaţii româneşti – Bucura (10,8 ha). Situat pe creasta centrală a M-ţilor Retezat, P. oferă o frumoasă perspectivă asupra peisajului din jur (vârfurile Retezat 2 482 m, Păpuşa 2 508 m şi Pietrele, 2 270 m, lacurile glaciare Bucura, Peleaga sau Ghimpele, Peleguţa, Lia ş.a.). Accesibil pe poteci marcate dinspre cabanele Pietrele, Balia, Gura Zlata, Buta.

PIATRA ARSĂ, vârf situat în partea de E a masivului Bucegi. Alt.: 2 071 m. Cabană turistică (1 950 m alt.).

PIATRA GOZNEI, vârf în M-ţii Semenic, reprezentând alt. max. a acestora (1 447 m). Alcătuit din şisturi cristaline.

PIETRII, Vârfu ~, vârf în partea centralnordică a M-ţilor Ţarcu, reprezentând alt. max. a acestora (2 192 m). De sub el izv. râul Bistra Mărului.

PIETROSU, numele mai multor vârfuri din Carpaţii româneşti, dintre care cele mai cunoscute sunt:

PIETROSU, vârf în partea de N a M-ţilor Bistriţei, „îmbrăţişat” la poale de apele Bistriţei moldoveneşti, în bucla pe care Bistriţa o face între cheile de la Zugreni şi defileul de la Crucea. Alcătuit din calcare cristaline, amfibolite, paragnaisuri etc. Alt.: 1 791 m. Accesibil dinspre Valea Bistriţei. Pe versantul din zona cheilor de la Zugreni creşte planta endemică Hieracium laevitomentosum.

PIETROSU, vârf în partea central-nordică a M-ţilor Căliman, alcătuit din andezite. Alt.: 2 100 m. Păşuni alpine. În apropiere, la Gura Haitii, se află zăcăminte exploatabile de sulf. Face parte din rezervaţia complexă Căliman. Accesibil dinspre Vatra Dornei, pe Valea Neagra Şarului.

PIETROSU, vârf în partea de NE a M-ţilor Maramureş, alcătuit din gresii cretacice, situat între văile râurilor Vaser şi Rica, străjuind graniţa cu Ucraina. Alt.: 1 850 m. Prezintă urme ale glaciaţiei cuaternare. Accesibil dinspre Vişeu de Sus.

PIETROSU, vârf în partea de N a M-ţilor Rodnei, alcătuit din şisturi cristaline. Alt.: 2 303 m (cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali). Cunoscut sub numele de Pietrosu Rodnei sau Pietrosu Mare. Aici se află o staţie meteorologică. Nod hidrografic, înconjurat de circuri glaciare. Rezervaţie naturală complexă (geomorfologică, floristică şi faunistică), extinsă pe o suprafaţă de 900 ha, înfiinţată în 1932, inclusă (în anul 1979) de către UNESCO în reţeaua Rezervaţiilor de excepţie ale biosferei. Partea inferioară a versanţilor este acoperită cu păduri de fag şi de amestec (fag, brad, molid), cu pătură ierbacee abundentă, zona mijlocie include păduri de molid şi jnepenişuri, în cadrul cărora se întâlneşte, frecvent, zâmbrul (Pinus cembra), iar în partea superioară a versanţilor şi pe culmi predomină tufărişuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) şi vegetaţia de tip alpin. Numeroase plante rare (ghinţura/Gentiana punctata, Gentiana phlogifolia, şopârliţa/Veronica baumgartenii, mierea– ursului/Pulmonaria filarszkiana, floareade-colţi/Leontopodium alpinum ş.a.) şi endemice (Heracleum carpaticum, Lychnis nivalis – endemism al M-ţilor Rodna). Faună bogată (urs, cerb, râs, cocoş de munte). Capra neagră (Rupicapra rupicapra), dispărută în această zonă după Primul Război Mondial, a fost recolonizată (cu mari eforturi) în anii 1967–1968. După 1989, din cauza recrudescenţei braconajului, capra neagră este din nou pe cale de dispariţie. În rezervaţie a fost colonizată (în 1973) şi marmota. Accesibil dinspre oraşul Borşa.

PLEŞU, vârf în M-ţii Codru-Moma, constituind alt. max. a acestora (1 112 m).

POIANA HOŢILOR, vârf în masivul deluros Ciolanu, constituind alt. max. a acestuia (753 m).

POIENIŢA, vârf în partea de N a M-ţilor Trascău, reprezentând alt. max. a acestora (1 437 m).