Situată în Poiana Palanca, la poalele masivului Caraiman, la circa 900 m altitudine, în apropiere de staţia de telecabină din Buşteni, mănăstirea Caraiman (de călugări) a fost întemeiată în anul 1998, mai întâi ca schit (iar din anul 2008 ca mănăstire) de către călugărul Gheorghe Gherontie Puiu, în urma unui vis în care i s-a arătat Maica Domnului, care i-a spus locul pe care să întemeieze acest sfânt lăcaş de rugăciune. În anul 1996, sihastrul Gheorghe Gherontie Puiu locuia într-o cabană construită din lemn, în jurul unui trunchi de brad cu vârful retezat de o furtună – brad în care a găsit chipul Maicii Domnului, iar în vârful acestuia exista o cruce albă care ilumina pe timp de noapte. Această cabană, construită în jurul bradului indicat de către Maica Domnului în visul călugărului Gherontie, a fost transformată în paraclis, împodobit cu numeroase icoane de sfinţi şi cu o Icoană a Sfintei Cruci. În octombrie 1998, Primăria oraşului Buşteni a donat un teren de 23 500 m2 Arhiepiscopiei Bucureştilor, plasat în jurul cabanei existente în Poiana Palanca,, în vederea construirii unei mănăstiri, iar la 29 iunie 2000, Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a aprobat construirea unei mănăstiri pe terenul acordat de Primăria oraşului Buşteni. În anii 2000-2001 a fost construită biserica-paraclis, din lemn pe temelie de piatră, cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”, un aghiasmar şi corpul de chilii, sfinţite la 21 octombrie 2001 şi, tot în aceeaşi zi (21 octomnrie 2001) s-a pus piatra de temelie a bisericii de zid, cu dublu hram – “Înălţarea Sfintei Cruci” şi “Înălţarea Domnului”, construită lângă biserica-paraclis, în perioada 2002-2007, ca biserică de schit, devenită biserică de mănăstire la 1 iulie 2008. În anii 2002-2007 au mai fost construite clopotniţa, trapeza (sala de mese) şi primul corp al arhondaricului (clădire destinată găzduirii pelerinilor). Biserica “Înălţarea Sfintei Cruci”, este dominată de o turlă rotundă, de formă decagonală, plasată pe naos, luminată de zece ferestre înalte şi înguste, terminate cu arcade, şi de două turle gemene, de formă pătrată, situate pe pronaos, fiecare perete fiind luminat de câte două ferestre înalte şi foarte înguste, terminate cu arcade. La faţadă, biserica prezintă un frumos pridvor deschis, sprijinit pe opt stâlpi cilindrici, terminaţi cu arcade ample, orientat cu vederea spre cele două vârfuri care domină oraşul Buşteni, numite “Clăi”. În anii 2007-2010 au fost finalizate lucrările de construire a corpului de chilii, precum şi al celui de-al doilea corp al arhondaricului (clădire destinată găzduirii pelerinilor) – primul corp fiind finalizat în anul 2007. În anul 2012, în incinta clopotniţei a fost amenajat un paraclis cu dublu hram – “Sfântul Ilie” şi “Schimbarea la Faţă”. În luna mai 2014, preacuviosul părinte Gheorghe Gherontie Puiu, care a fost stareţul acestei mănăstiri până la 10 iulie 2010, a murit la vârsta de 81 de ani, lăsând moştenire următoarea rugăciune scurtă: “Doamne, întoarce-i la bunătate şi la rugăciune pe toţi vrăjmaşii mei”. Amin.
