Depresiuni (Z)

ZALĂU, depresiune intradeluroasă şi submontană, situată în zona Dealurilor Silvaniei, pe cursul superior al râului Zalău, străjuită la Sud-Sud Vest de prelungirile M-ţilor Meseş, respectiv de Măgura Stânii (716 m altitudine). Predominarea formaţiunilor pannoniene argilo-nisipoase şi marnoase, precum şi tectonica în anticlinale şi sinclinale au determinat formarea orizonturilor acvifere arteziene. Solurile dominante sunt cele brune şi argilo-iluviale brune podzolite, iar în lungul văii râului Zalău se ivesc sărături şi suprafeţe mlăştinoase. În zona de contact cu dealurile şi cu muntele, unde altitudinea reliefului se menţine la 400–500 m, se remarcă domeniul livezilor şi cel al viticulturii, iar pe măsură ce altitudinea scade către centrul depresiunii, la circa 200 m, predomină culturile cerealiere.

ZARAND, Depresiunea  ~,  depresiune tectono-erozivă, situată pe rama vestică a M-ţilor Apuseni, între M-ţii Codru-Moma (la Nord şi Nord Est) şi M-ţii Zarand (la Sud şi Sud Est), drenată median de la Est la Vest de râul Crişu Alb. Are aspectul unei pâlnii cu largă deschidere spre Câmpia de Vest, extinsă pe 32 km lungime şi o lăţime care variază între 8 şi 20 km. Suprafaţa: 540 km2. Relieful este reprezentat prin dealurile piemontane ale Cigherului şi Codru-Moma, mai înalte (250–400 m altitudine) şi mai fragmentate, şi printr-o câmpie aluvială de 110–250 m altitudine, alcătuită din terasele şi lunca largă a Crişului Alb. Climă blândă (temperatura medie anuală 9–10°C) şi precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţia naturală este alcătuită din pâlcuri de păduri de stejar în alternanţă cu păşuni şi fâneţe naturale. Zonă pomi-viticolă. Depresiunea Zarand este compartimentată în trei depresiuni mai mici, prin pragurile vulcanice înalte de la Joia Mare (comuna Almaş) şi Gurahonţ: Depresiunea Zarand propriu-zisă (în partea de Vest), care reprezintă de fapt un golf al Câmpiei de Vest; Depresiunea Gurahonţ în partea centrală, mult mai bine conturată; Depresiunea Sebiş în partea de Est. Depresiunea Zarand mai este cunoscută şi sub numele de Ţara Zarandului.

ZLATNA, depresiune de origine tectonică, situată în partea de Sud Vest a M-ţilor Trascău, care o domină cu 400–700 m. Peste sedimentele neogene (conglomerate tortoniene, argile sarmaţiene intercalate cu gresii etc.) ale Depresiunii Zlatna se desfăşoară un relief colinar, situat la o altitudine medie de 500 m, format dintr-o suită de culmi prelungi, deasupra cărora se înalţă mai multe măguri vulcanice neogene (neck-uri) şi unele stânci izolate, cu pereţi abrupţi, formate din calcare mezozoice. În lungul văii râului Ampoi, care drenează median Depresiunea Zlatna, se extind lunca şi terasele fluviale. Climă submontană cu temperaturi medii anuale de 6–8°C şi precipitaţii moderate (800 mm anual). Vegetaţia naturală este alcătuită din păduri de fag şi conifere, păşuni şi fâneţe. Zăcăminte auro-argentifere. Importantă zonă etnografică şi folclorică.