Depresiuni (Z)

ZALĂU, depresiune intradeluroasă şi submontană, situată în zona Dealurilor Silvaniei, pe cursul superior al râului Zalău, străjuită la S-SV de prelungirile M-ţilor Meseş, respectiv de Măgura Stânii (716 m alt.). Predominarea formaţiunilor panoniene argilo-nisipoase şi marnoase, precum şi tectonica în anticlinale şi sinclinale au determinat formarea orizonturilor acvifere arteziene. Solurile dominante sunt cele brune şi argiloiluviale brune podzolite, iar în lungul Văii Zalăului se ivesc sărături şi supr. mlăştinoase. În zona de contact cu dealurile şi cu muntele, unde alt. reliefului se menţine la 400–500 m, se remarcă domeniul livezilor şi cel al viticulturii, iar pe măsură ce alt. scade către centrul depresiunii (c. 200 m), predomină culturile cerealiere.

ZARAND, Depresiunea  ~,  depresiune tectono-erozivă, situată pe rama vestică a M-ţilor Apuseni, între M-ţii Codru-Moma (la N şi NE) şi M-ţii Zarand (la S şi SE), drenată median de la E la V de Crişu Alb. Are aspectul unei pâlnii cu largă deschidere spre Câmpia de Vest, extinsă pe 32 km lungime şi o lăţime ce variază între 8 şi 20 km. Supr.: 540 km2. Relieful este reprezentat prin dealurile piemontane ale Cigherului şi Codru-Moma, mai înalte (250–400 m alt.) şi mai fragmentate şi printr-o câmpie aluvială de 110–250 m alt., alcătuită din terasele şi lunca largă a Crişului Alb. Climă blândă (temp. medie anuală 9–10°C) şi precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţia naturală este alcătuită din pâlcuri de păduri de stejar în alternanţă cu păşuni şi fâneţe naturale. Zonă pomi-viticolă. Depr. Z. este compartimentată în trei depresiuni mai mici, prin pragurile vulcanice înalte de la Joia Mare (com. Almaş) şi Gurahonţ: Depr. Zarand propriu-zisă (în partea de V), care reprezintă de fapt un golf al Câmpiei de Vest; Depr. Gurahonţ în partea centrală, mult mai bine conturată; Depr. Sebiş în partea de E. Depr. Z. mai este cunoscută şi sub numele de Ţara Zarandului.

ZLATNA, depresiune de origine tectonică, situată în partea de SV a M-ţilor Trascău, care o domină cu 400–700 m. Peste sedimentele neogene (conglomerate tortoniene, argile sarmaţiene intercalate cu gresii etc.) ale Depr. Z. se desfăşoară un relief colinar, situat la o alt. medie de 500 m, format dintr-o suită de culmi prelungi, deasupra cărora se înalţă mai multe măguri vulcanice neogene (neck-uri) şi unele stânci izolate, cu pereţi abrupţi, formate din calcare mezozoice. În lungul văii Ampoiului, care drenează median Depr. Z., se extind lunca şi terasele fluviale. Climă submontană cu temp. medii anuale de 6–8°C şi precipitaţii moderate (800 mm anual). Vegetaţia naturală este alcătuită din păduri de fag şi conifere, păşuni şi fâneţe. Zăcăminte auro-argentifere. Importantă zonă etnografică şi folclorică.