Situată în zona Obcinei Sihla din partea de Sud Est a Munţilor Stânişoara (Carpaţii Orientali), la 1 000 m altitudine, în mijlocul unei păduri de brazi, la circa 5 km Sud Vest de mănăstirea Agapia şi circa 6 km Sud Est de mănăstirea Sihăstria, mănăstirea Sihla adăposteşte o obşte de călugări. Activitatea monahală de aici apare menţionată documentar, prima oară, în anul 1326, în legătură cu existenţa unei sihăstrii care aparţinea de Biserica Albă de la mănăstirea Neamţ, iar în anul 1604 apare consemnată într-un document numit “Hotarnica domnească” emis de Domnul Moldovei, Ieremia Movilă. În apropierea locului fostei sihăstrii se află o peşteră în care, în a doua jumătate a secolului 17 şi începutul secolului 18, a vieţuit în plină singurătate, circa 40 de ani, Cuvioasa Teodora, fiica armaşului Joldea de la Cetatea Neamţ, cunoscută astăzi ca Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, canonizată la 20 iunie 1992 şi prăznuită în calendar la data de 7 august. Pe locul fostei sihăstrii, amintită documentar în anul 1326, familia Cantacuzino a reîntemeiat un schit în anul 1741, în amintirea şi pentru omagierea Cuvioasei Teodora, construind o biserică din lemn, cu dublu hram – “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” şi “Cuvioasa Teodora”, reconstruită din bârne de lemn pe temelie de piatră, în anul 1813, prin osârdia arhimandritului Benedict Ardeleanu de la mănăstirea Secu, care a construit mai multe chilii, iar în anul 1763, Aga Ioniţă Cantacuzino-Paşcanu a construit o bisericuţă de demensiuni mici, din lemn de brad, căptuşită în interior cu scânduri, cu hramul “Schimbarea la Faţă”, cunoscută şi cu numele Biserica din Deal. Complexul monahal mai cuprinde un Turn-clopotniţă, prevăzut cu poartă de intrare în incinta mănăstirii, corpul de chilii, bucătăria, sala de mese (trapeza) şi zidul de incintă. Biserica “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost restaurată în întregime în anii 1973-1974 din initiaţiva lui Iustin Moisescu, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei în perioada 1957-1977, viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1977-1986. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei, sculptată şi poleită cu aur şi pictată în frescă, în stil bizantin, de Vasile Pascu. În anul 1990 au fost construite mai multe chilii pe locul celor vechi, trapeza, un arhondaric (clădire pentru găzduirea pelerinilor) şi a fost reconstruită clopotniţa. În luna noiembrie 2011, schitul Sihla a fost ridicat la rang de mănăstire.